În fiecare an, la data de 25 martie, ortodocşii celebrează Buna Vestire (Blagoveştenia), sărbătoare ce marchează în calendar momentul în care Maria a fost anunţată de arhanghelul Gabriel că, deşi era fecioară, ea a fost aleasă pentru a-l naşte pe Fiul lui Dumnezeu.

Îngerul a intrat la Maria în timp ce se ruga şi i-a spus: "Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei". Apoi, el i-a spus că va naşte un fiu căruia îi va pune numele Iisus: "Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema".

Sărbătoarea vestirii naşterii lui Iisus a început să fie celebrată în Imperiul Roman de Răsărit de prin secolul al VI-lea, iar la Roma a fost introdusă în secolul al VII-lea.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, aşa că ortodocşii primesc dezlegare la peşte în această zi. În popor se spune că cel care va gusta peşte pe 25 martie se va simţi tot anul ca peştele în apă.

În România, de această sărbătoare se leagă şi foarte multe obiceiuri.

•De exemplu, la 25 martie, se spunea că era bine să se pună pe pragul casei pâine, sare şi apă, ca hrană pentru îngeri.
•În calendarul popular, Buna Vestire e cunoscută sub numele de Ziua Cucului deoarece se spunea că în această zi va cânta cucul pentru prima dată în an, vestind primăvara.
•Dacă un om auzea cucul din spatele lui, pe stomacul gol, era un semn rău: "Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat". De asemenea, sătenii obişnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câţi ani mai au de trăit. Cine se certa de Buna Vestire urma să aibă necazuri mari tot anul.
•Era un mare păcat ca cineva să lucreze în această zi: se zicea că dacă din făina măcinată de Buna Vestire oamenii ar fi făcut mămăligă şi ar fi dat-o peştilor din iaz, peştii ar muri.
•De asemenea, se credea că ouăle pe care le fac păsările în această zi nu trebuie clocite deoarece din ele ar putea ieşi monştri.