Au curs, pe 24 ianuarie, butoaie de tuş pe semnificaţia Unirii, (re)evaluarea lui Cuza, mândrie naţională, îndemnuri la unitate, cu dâre de politicieni şi hore pe alese. Nicio vorbă de la mai-marii şi mai-puternicii României despre fraţii noştri din Ucraina, hăituiţi şi trimişi la moarte, într-un război fără speranţă.

Istoria i-a smuls din trupul ţării, acum sunt obligaţi să moară pentru un pământ străin. În aste zile, în regiunea Cernăuţi şi la graniţa de nord a României, satele se pustiesc. Românii din Ucraina fug în păduri sau, cei care au dublă cetăţenie, trec graniţa pe la Suceava (povestea nu va mai dura mult, pentru că guvernul ucrainean a dat deja dispoziţie să se aplice sancţiuni celor care deţin două paşapoarte!).

Românii se ascund de frica ordinelor de mobilizare la război (între 25 şi 60 de ani bărbaţii - toţi, între 25 şi 50 de ani femeile - care au pregătire militară). Odată găsiţi, cei care refuză mobilizarea sunt trimişi în judecată şi riscă închisoare. Primul adjunct al procurorului regiunii Cernăuţi, Oleksandr Ivaniuk: "În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal , în regiunea noastră au fost iniţiate 22 de proceduri penale. În instanţa de judecată au fost direcţionate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară. Unii dintre suspecţi sunt daţi în urmărire generală. Articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 şi 5 ani".

În Ucraina, ziarul Libertatea Cuvântului publică o scrisoare a unei mame cu trei feciori pe care Ucraina a pus ochii. Nu poate intra în România pentru că ea, ţara-mamă, nu deschide frontiera de la Racovăţ!

"Locuiesc la frontiera ucraineano-română. Am rude în România. Îmi doresc din tot sufletul ca în anul 2015 să fie deschis punctul de trecere a frontierei Diakivți-Racovăț, închis în anul 2008. Aș vrea să-mi pot vizita rudele din patria istorică. Mama mea are 86 de ani și ar vrea ca la vârsta ei înaintată să mai aibă o dată șansa să aprindă o lumânare la mormintele fraților înmormântați în cimitirul din Racovăț, județul Botoșani. Am și eu emoții pentru ceea ce se întâmplă în țară. Doresc din tot sufletul să fie pace, să nu mai moară oameni nevinovați în estul Ucrainei", este mesajul transmis de Viorica Aluchi din satul Probotești.

Păi nu se poate! Vama de la Racovăţ e în... renovare de 4 ani, iar speranţele de redeschidere sună în fiecare an la fel: la primăvară! "Semnalele, cel puțin din câte știu eu, sunt că în primăvară se va da în funcțiune. În luna martie-aprilie", spunea prefectul de Botoşani, în decembrie 2014.

Românii stau ascunşi în pădurile Ucrainei, chinuiţi şi ameninţaţi cu un război în care lor nu li se cere decât să moară! Cei care vor ajunge în armată vor fi trimişi să lupte împotriva separatiştilor pro-ruşi într-un război al cărui final nu se întrevede. De la începutul confruntărilor armate, numărul morţilor a ajuns deja la aproximativ 5.000, o parte dintre victime fiind şi din rândul românilor care locuiesc în nordul Bucovinei.

Viorica Aluchi: "Sunt mamă a trei feciori. Mă doare sufletul pentru copiii mei și ai țării. Situația din Ucraina este destul de complicată. Ideea mobilizării tinerilor noștri, în anul 2014, dar și în acest an, a a creat un haos tatal și neliniște în satele noastre. Anul trecut, oamenii s-au revoltat nu pentru că nu sunt patrioți ai țării în care trăiesc, ci pentru că nu au fost suficient de informați. Mă întreb și eu, astăzi, alături de alte mii de persoane, de oare Ucraina a renunțat la încorporarea tinerilor în armata ucraineană? Este firesc ca acei tineri care sunt sănătoși și în forță să facă armata. Dacă unitățile militare din Ucraina ar fi fost pline, țara dispunea de forța necesară și de militari pregătiți, fără a trezi panica aceasta și neliniștea în societate".

În România, pe 24 ianuarie: spectacole folclorice, sarmale, discursuri şi defilări cu torţe! Armata a fost aplaudată (?!), copiii au urmărit cu lacrimi în ochi parada...

Fără să le pese de românii din Ucraina, Hora Unirii pe care mai-marii o joacă în România nu este decât un ţonţoroi politic. "Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima..."

(Florentina Toniţă)