VIDEO, FOTO Maica Teofana Scântei, stareța Mănăstirii Vorona: Chiar dacă mulți spun că Botoșaniul este un județ sărac, și cumva disprețuit, Botoșaniul este cel mai bogat județ...

Pe meleagurile Voronei se respiră aer eminescian. În pământul Joldeștilor, din comuna Vorona, mai sunt încă rădăcinile familiei Iurașcu, din care se trage "dulcea mamă" Raluca, a treia fiică a stolnicului Vasile Iurașcu și a soției sale, Paraschiva.  

VIDEO, FOTO Maica Teofana Scântei, stareța Mănăstirii Vorona: Chiar dacă mulți spun că Botoșaniul este un județ sărac, și cumva disprețuit, Botoșaniul este cel mai bogat județ...

 Stareța Teofana Scântei  

Un clip al televiziunii Trinitas scoate în evidență nu doar frumusețile legendare ale Voronei, ci și încărcătura spirituală a acestor locuri în care rezistă una dintre cele mai importante mănăstiri din Nordul Moldovei.

"Mănăstirea Vorona a avut mai multe etape, mai bune și mai puțin bune. Cea mai puțin bună a fost cu Decretul 410, când Mănăstirea a fost desființată și a fost folosită de CAP-ul Vorona timp de 9 ani de zile. În 1968 s-a reînființat, eu am fost numită în 1969, de atunci ne ostenim zi și noapte în rugăciuni, în ascultări, pentru a menține frumusețea mănăstirii", spune maica Teofana Scântei, stareța Mănăstirii Vorona.

Din 1968, obștea e formată din călugărițe. A început cu 4 maici, astăzi sunt 40 și doi părinți slujitori.

"Chiar dacă mulți spun că Botoșaniul este un județ sărac, și cumva disprețuit, Botoșaniul este cel mai bogat județ spiritual. Pentru că a născut mulți oameni de bază pentru Biserică, mitropoliți, episcopi, călugărițe multe. Aici se dovedește că au fost în trecut oameni credincioși care au educat copiii în spiritul credinței și au păstrat credința", completează maica stareță, cea care slujește mănăstirea de aproape jumătate de secol.
 

Maica Teofana s-a nascut la 30 iunie 1934, in satul Chiscareni - Saveni, fiind al saptelea copil al evlaviosilor crestini Costache si Maria Scantei, primind la Sf. Botez numele Fevronia. La 9 mai 1942, pe cand avea numai opt ani, a fost dusa de tatal sau la Manastirea Agafton si incredintata monahiei Mitrodora Savel, care i-a devenit indrumatoare in viata duhovniceasca si care s-a ocupat in mod deosebit de educatia ei.

In Manastirea Agafton a continuat scoala inceputa in satul natal, in acelasi timp lucrand la atelierul de covoare al manastirii si la celelalte ascultari comunitare. In anul 1948 a devenit rasofora, in vremea staretiei Arhimandritei Evelina Honceru. In anul 1949, cu binecuvantarea Mitropolitului Sebastian Rusan, a fost transferata la Manastirea Rasca, care se transformase din manastire de calugari in manastire de calugarite, condusa de o maica din Agafton, Stareta Nimfodora Baltag.

Manastirea depindea de Staretul Slatinei, Arhimandritul si Duhovnicul de pioasa amintire Cleopa Ilie. In 1959, Decretul 410 a scos din manastiri nenumarati calugari si calugarite. Printre acestia s-a numarat si maica Teofana, care a fost silita sa paraseasca Manastirea Rasca la 7 decembrie 1959. Cuvintele sunt prea sarace pentru a arata suferinta resimtita de monahi in acea situatie. Mai circula inca acele cantari de jale ale monahilor trimisi printre straini, fara nici un sprijin, in zile grele de iarna, multi dintre ei neavand nici hrana, nici adapost, nici cunoscuti, nici prieteni, nici bani.

Noua ani a luptat maica Teofana departe de manastirea unde-si facuse fagaduintele calugaresti. Impreuna cu alte cateva calugarite a lucrat la Filatura de in si canepa din Falticeni.

Revenirea la manastire s-a intamplat, dupa cum marturiseste maica Teofana, printr-o minune. In plin regim comunist, cand Decretul 410 inca mai tinea manastirile goale, in anul 1968 s-a reinfiintat Manastirea Vorona, prin staruinta P.F. Patriarh Justin Moisescu, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Sucevei.

La 10 ianuarie 1969, maica Teofana a fost numita stareta a Manastirii Vorona.

Concomitent cu lucrarea gospodareasca, maica Teofana a urmat Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt in perioada 1979 - 1984. In anii de staretie ai maicii Teofana, P.F. Patriarh Teoctist a aratat o grija deosebita manastirii care l-a primit pe cand era copil de 14 ani. Si in vremea pastoririi Prea Fericirii Sale, ca si in ultimii ani, numeroase delegatii ale Bisericii Ortodoxe, ca si ale altor Bisericii si confesiuni, au poposit in aceasta manastire.

Patriarhi ecumenici, patriarhi apostolici, ierarhi din toata cuprinderea ortodoxa, reprezentanti ai unor confesiuni, demnitari politici, scriitori au admirat aceasta manastire tihnita, smerita si mareata in acelasi timp.

Stavrofora Teofana Scantei, o calugarita minunata, care a stat departe de laude si publicitate. O persoana umbrita de smerenia marilor parinti ai pustiei si de bunatatea ingerilor.

Numele ei, pastrat in cronici, pisanii si-n inimile noastre, se talcuieste simplu: Teofana Scantei de la Vorona.









 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Din APROAPE în APROAPE...

Joi, 7 Decembrie 2017
841

Suntem extrem de neputincioşi în relaţiile interumane, mai ales cu oamenii pe care îi iubim. Dar, de la o vreme, din ce în ce mai greu ne recunoaștem. Și doar atât de frumo...

Șapte seri cu Mircea Oprea (VII) - "Nu-i grija artistului să placă lumii ca om!"

Miercuri, 6 Decembrie 2017
1273

Ironic până în marginile palpabilului, contemplativ și pesimist, un cutreierător în metaforă, Mircea Oprea uimește printr-o nesecătuită capacitate imaginativă. Dar nu se &ici...

La mulți ani, MANUELL MĂNĂSTIREANU!

Marţi, 5 Decembrie 2017
703

Manuell Mănăstireanu s-a născut pe 5 decembrie 1973, la Botoşani. A absolvit în anul 1992 Liceul de Arte "Octav Băncilă" Iaşi, iar în anul 1999 finaliza cursurile Facultă...