Istoricii riscă să intre la închisoare dacă vor mai scrie despre perioada interbelică a României. O "Lege" împotriva Istoriei Naţionale

Istoricii riscă să intre la închisoare dacă vor mai scrie despre perioada interbelică a României. O "Lege" împotriva Istoriei Naţionale
Azi, 24 iunie 2015, aleșii națiunii s-au ocupat (definitiv) de Istorie: au (re)votat legea "antifascistă" și "antinegaționistă"[1].

Această lege, despre care s-a spus (inexact) că este (doar) "antilegionară", vizează mult mai mult, căci atacă fundamentele libertății de expresie și ale cercetării științifice.

Din păcate, ea nu a fost criticată decât de "legionari" sau de cei cu simpatii de acest gen, fapt explicabil, căci sunt printre primii vizați, deși, cum am spus, nu sunt singurii și nici cei mai importanți. Că ataci idei sau organizări (asocieri) politice, asta este una, dar istoricii nu-și pot face partid politic pentru a se apăra de asemenea producții care se vor legale (ba chiar, se vede, devin legi).

Unde sunt apărătorii libertății de conștiință? Absenți!

Unde sunt istoricii (pe noi nu ne punem la socoteală)? Absenți și ei!

Presupunem că sunt cu toții culpabilizați, speriați, șantajați cu "antisemitismul", "negaționismul", "minimalismul" și "deflectivismul" (sic!) acestei "legi Big Brother a istoriei".

Prin urmare, nu ne rămâne decât să reproducem integral petiția Asociației "Libertate pentru Istorie" din Franța, care constată ce efecte nocive pot avea asemenea legi, și reamintește principiile care stau la baza științei:

Paris, 13 decembrie 2005

Iritați de intervențiile politice din ce în ce mai frecvente în aprecierea evenimentelor trecutului, și de procedurile judiciare care îi vizează pe istorici și pe cei înclinați spre reflecție, ținem să reamintim următoarele principii:

Istoria nu este o religie. Istoricul nu acceptă nici o dogmă, nu respectă nici o interdicție și nu cunoaște tabúuri; el poate să deranjeze.

Istoria nu este morală. Rolul istoricului nu este să glorifice sau să condamne; el explică.

Istoria nu este sclava actualității. Istoricul nu aplică trecutului scheme ideologice contemporane și nu introduce în evenimentele din trecut sensibilitatea de azi.

Istoria nu este memorie. Într-un demers științific, istoricul strânge amintirile oamenilor, le compară între ele, le confruntă cu documentele, cu obiectele, cu urmele, și stabilește faptele. Istoria ține seama de memorie, dar nu se reduce la ea.
Istoria nu face obiectul justiției. Într-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecătorești să definească adevărul istoric. Politica Statului, chiar atunci când este animată de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei.

Violând aceste principii, articolele legilor succesive – și în special legile din 13 iulie 1990[2], 29 ianuarie 2001[3], 21 mai 2001[4] și 23 februarie 2005[5] – au restrâns libertatea istoricului, căruia i s-a spus, sub sancțiuni penale, ce trebuie să cerceteze și ce să descopere, i s-au prescris metode și i s-au impus limite.

Cerem abrogarea acestor dispoziții legislative nedemne de un regim democratic.

Semnează: Jean-Pierre Azéma, Elisabeth Badinter, Jean-Jacques Becker, Françoise Chandernagor, Alain Decaux, Marc Ferro, Jacques Julliard, Jean Leclant, Pierre Milza, Pierre Nora, Mona Ozouf, Jean-Claude Perrot, Antoine Prost, René Rémond, Maurice Vaïsse, Jean-Pierre Vernant, Paul Veyne, Pierre Vidal-Naquet et Michel Winock[6].

NOTE

[1] Cf., în acest sens, articolul nostru la adresa: http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2015/06/romania-si-legile-memoriale.html.
[2] Legea nr. 90-615 din 13 iulie 1990, care vizează reprimarea tuturor actelor rasiste antisemite sau xenofobe, numită "Legea Gayssot" (n. n.).
[3] Legea nr. 2001‐70 din 29 ianuarie 2001 cu privire la recunoașterea genocidului armean din 1915 (n. n.).
[4] Legea nr. 2001-434 din 21 mai 2001, care vizează recunoașterea comerțului cu sclavi și a sclavajului drept crimă împotriva umanității (n. n.).
[5] Legea nr. 2005‐158 din 23 februarie 2005 cu privire la recunoștința Națiunii și a contribuției naționale a Francezilor Repatriați (n. n.).
[6] Cf. "Libération", 13/12/2005, la adresa: http://www.liberation.fr/societe/2005/12/13/liberte-pour-l-histoire_541669#.

București, 24 iunie 2015

Notă ziaristionline.ro: Conform noii Legi – încă nepromulgată – SE ELIMINA cu totul urmatorul articol din OUG 31/2002:
"Nu constituie infractiune fapta prezavuta la alin (1) sau (2), daca este savarsita in interesul artei sau stiintei, cercetarii ori educatiei si interesul este exprimat in sensul protectiei drepturilor omului si libertatilor fundamentale ale omului si al prevenirii si combaterii incitarii la ura nationala, rasiala sau religioasa, la discriminare si la savarsirea de infractiuni contra pacii si omenirii – oare se va ridica mai mult de un istoric împotriva acestei enormităţi?
"

Sursa: Ziaristi Online via Mircea Stănescu Blog


MIRCEA STĂNESCU este născut in 1968, în comuna Mogoşeşti, judeţul Olt. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1994), iar din 1999 este doctor al Universităţii Bucureşti cu o teză despre reeducarea "de tip Piteşti". Bursier al Universităţii Central-Europene din Praga, în Programul "Research Support Scheme" (1999-2001). Stagii de cercetare la: Universitatea Toulouse le Mirail (1996), Institutul de Studii Politice (1999-2002) şi Maison des Sciences de l'Homme din Paris (2002). Stagii de formare în arhivistică la Arhivele Naționale ale Franței (Paris, 2011 și 2014). Cercetător la: Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1994-1995), Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (1996-1999) şi Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii (2000-2001). În prezent, este angajat al Biroului de Arhive Contemporane al Arhivelor Naţionale ale României. Totodată, conduce Asociația Memoria și Istoria Comunismului.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Lider sindical al polițiștilor botoșăneni: "La Botoșani s-a instaurat o frică de a reproșa șefilor"

Sâmbătă, 23 Septembrie 2017
1364

Problemele cu care se confruntă polițiștii și neajunsurile din sistem de multe ori nu sunt transmise mai departe și șefilor.Asta susține Virgil Bordei, lider la nivel local al Confederație...

Poliţiştii şi jandarmii botoşăneni, acuzaţi de lipsă de reacţie în cazul scandalului produs de rromi în curtea Spitalului Mavromati

Sâmbătă, 23 Septembrie 2017
1406

În şedinţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, fostul şef al acestei structuri din mandatul trecut şi fost şef al Poliţiei Rutiere, Dumitru Zmău, şi-a îndemnat foştii co...

Avertizare meteo: Ploi și vânt!

Sâmbătă, 23 Septembrie 2017
759

Administrația Națională de Meteorologie a emis, sâmbătă, o atenționare meteo de ploi moderate cantitativ și intensificări ale vântului.În zonele de munte, precum și &ici...