"Să-l lăsăm pe Iliescu deocamdată, nu e compromis. Vreți, nu vreți, Iliescu trebuie să fie! A fost alături de tovarășul Gorbaciov, a fost coleg cu tovarășul Gorbaciov!"

Piața Universității sau Golaniada, cum a rămas în memoria celor care au trăit pe viu, acum 24 de ani, miracolul ieșirii de sub comunism!

Filmul realizat de Stere Gulea are meritul de a-i readuce în spațiul vizual pe actorii principali ai acelor vremuri, mulți dintre ei regăsindu-se imediat după evenimentele din 89 - dar și astăzi - pe prima scenă a țării, riscând să aducă România în aceeași stare de adâncă tulburare și tensiune ca în anii dinaintea evenimentelor din decembrie 1989.

"Să-l lăsăm pe Iliescu deocamdată, nu e compromis. Înțelegeți, domnule Dăscălescu (prim ministru RSR), trebuie să fiți alături de noi... Vreți, nu vreți, Iliescu trebuie să fie! A fost alături de tovarășul Gorbaciov, a fost coleg cu tovarășul Gorbaciov!" - AȘA A ÎNCEPUT TOTUL!

Un film necesar!

ASTĂZI, 21 decembrie 2013: Mesajul unui tata - Vlad Ioachimescu

Salut, sunt Vlad și sunt protestatar!

O nouă vizită la părinți ca să îmi recuperez fetița mult neglijată în ultimele luni. De cum intru pe ușă sare pe mine și mă strânge in brațe ca o lipitoare. Aproape că mă sufocă și refuză să îmi dea drumul, așa cum refuz eu avertismentele jandarmilor. Același ritual zilnic. Îmi văd copiii numai dimineața, în drum spre școală și eventual seara, dacă nu vin prea târziu de la cursuri, proteste sau dezbateri, că nici eu nu mai știu de unde.

- Ce-ai făcut la școală?
- Bine, vrei să-ți cânt la pian ce-am avut la serbare?
- Sigur. Te-ai gândit ce vrei de la Moșul?
- Castraveți murați (răspunsul invariabil), tu ce vrei?
- Acasă!

Din bucătaria alor mei îl aud pe Ciuvică delirând din televizorul de pe frigider și, deși mă mint că am devenit imun, tipul ăsta simpatic încă are capacitatea de a mă scoate din sărite. Iar mă văd cu tata, care îmi spune să mă potolesc și îmi amintește că am copii de crescut, iar mă cert cu tata, eu spunându-i că fac ceea ce fac tocmai pentru că am copii de crescut.

Oare cum trece o zi din viața unui jandarm?

- Fuck! M-am săturat! Mâine e ultimul protest.

Spun asta de doi ani încoace, deși știu că am devenit dependent. Măcar am trecut de faza negației. Cred că am nevoie de un consiliu de familie, atât acasă, cât și în stradă.

Veniți alături de mine și ajutați-mă să mă las de proteste pe 21 decembrie!