Cultura care ne salvează: Botoşanii, tărâm al geniilor, iar nu "tagma jefuitorilor"!

Un pictor fără educaţie, un scriitor fără bună creştere, un muzician fără cultură nu va fi mai mult decât un talent grosier, un inadaptabil, incapabil să îşi definească poziţia şi valoarea în societatea căreia îi aparţine.

Cultura care ne salvează: Botoşanii, tărâm al geniilor, iar nu "tagma jefuitorilor"!

Într-o celebră scrisoare a lui A.P. Cehov către fratele său, pictorul Nikolai, scriitorul rus ridică la rang de cinste educaţia. Un pictor fără educaţie, un scriitor fără bună creştere, un muzician fără cultură nu va fi mai mult decât un talent grosier, un inadaptabil, incapabil să îşi definească poziţia şi valoarea în societatea căreia îi aparţine.

"Talentul", îi scria Cehov fratelui său pictor, "te situează mai presus: chiar dacă ai fi fost broască râioasă sau ţestoasă şi atunci te-ar fi respectat, pentru că talentului i se iartă totul. Ai un singur neajuns. De la el ţi se trag toate problemele. Defectul tău e lipsa totală de educaţie".

Excepţional descrie acest proces un alt mare scriitor al lumii, creatorul romanului modern japonez, Natsume Soseki. La începutul secolului XX, în apogeul maturităţii artistice, scriitorul expunea diferenţele dintre starea de "dirijat din interior" (expresie prin care definea "dezvoltarea spontană, asemănătoare cu procesul prin care o floare înfloreşte, crescând în afară") şi "dirijat din exterior" (definită drept "modelarea unei forme cu ajutorul unor forte impuse din afară").  Natsume Soseski a înţeles că forţa dinlăuntru nu poate fi dezvoltată decât prin autoeducaţie. "Am început să citesc cărţi care nu aveau nicio legătură cu literatura, spune scriitorul japonez, scopul fiind acela de a consolida baza pe care se vor fonda viitoarele opinii. "Pe scurt", spune Soseki, "am dat peste ideea încrederii în sine". Drumul nu se opreşte aici. Încrederea în sine era un proces care s-ar putea descrie minunat prin "dirijat din interior". Iar Natsume Soseki merge mai departe, extinzând noţiunea în context mai larg, întru realizarea potenţialului individual în societate. Or acest lucru, fără educaţie, fără cultură, fără respectul datorat altor indivizi şi talentelor lor, este un eşec dintre cele mai grave.  

Întorcându-ne la Cehov, sfatul pe care i-l dă, la finalul scrisorii, fratelui său pictor, este mai mult decât grăitor: "Este nevoie de muncă neîntreruptă, zi şi noapte, să citeşti necontenit, să studiezi, este nevoie de vointă. Trebuie preţuită orice oră. Trebuie să renunţi la modul tău de viaţă definitiv şi să coteşti brusc. Vino la noi, sparge sticla de rachiu şi apucă-te de citit. Măcar pe Turghenev, pe care nu l-ai citit…".

Gândurile de mai sus vin în urma unei atente observări a Festivalului Zilele Nordului, aflat anul acesta la a doua ediţie. Un fenomen cultural unic la nivelul judeţului Botoşani prin caracterul educativ, cultural, pe care îl conţine, într-o zonă ce părea a fi "ocupată" definitiv de tradiţionalele colcăieli amatoristice, cu spoieli de faţadă şi extrem de costisitoare.

Într-o convorbire purtată anul trecut cu Ştefan Teişanu, directorul Festivalului Zilele Nordului, de la Darabani, arătam că, în ţările dezvoltate, există o industrie a culturii şi chiar a creativităţii. Guvernele elaborează constant politici publice pentru susţinerea acestei industrii care, conform studiilor, reprezintă cel de-al cincilea sector economic, după domeniul serviciilor financiare, al tehnologiei informaţiei, farmaceutic şi biotehnologie, şi turism. La noi – şi aici mă refer cu precădere la zona nordică a României – încă ne mai indignăm cu replici de genul "la cât suntem de săraci, cultură ne mai trebuie?!". Un antreprenor cultural în România trebuie să străbată prin aceste hăţişuri de mentalitate pentru a impune un produs cultural care să devină, ulterior, un bun al comunităţii. Răspunsul lui Ştefan Teişanu se lega, şi aici revenim la cei doi scriitori de mai sus, tot de educaţie: "Ce ne lipsește, și nu vorbesc numai de Botoșani și de sectorul cultural, ci, în general, de România, este mai multă inițiativă educată. Mai mulți oameni care să-și asume riscuri și care să îi tragă pe alții după ei. Încă suntem o societate de spectatori. Prea mulți stăm pe margine, unii nici măcar nu-i aplaudăm pe cei care încearcă, ci îi recompensăm cel mult cu un "era și cazul să se facă ceva". Asta dacă nu îi bănuim din start de interese ascunse sau, pur și simplu, de nebunie".

Despre ce au reuşit fraţii Alexandru şi Ştefan Teişanu la Darabani, în cele două ediţii derulate, am consemnat în mai multe materiale. Însă nu am punctat de ajuns cea mai importantă componentă a acestui festival, şi anume cea educativă.

Pornind de la implicarea în organizare a sute de voluntari proveniţi din România (Darabani, Botoşani, Iaşi, Cluj etc.), dar şi din Ucraina sau Republica Moldova. Tinerii elevi ai liceelor dărăbănene şi-au asumat inclusiv rolul de ghid în turneele care s-au desfăşurat la mai multe obiective turistice din judeţul Botoşani.   

Festivalul Zilele Nordului a reunit la Darabani specialişti din varii domenii, în cele patru zile (6-9 august 2015) s-au desfăşurat fără întrerupere ateliere creative.

Invitaţi pentru a susţine profesionist aceste ateliere au fost Dorin Svetuneac (fotograf din Suceava), Cristian Pascariu (regizor din Cluj-Napoca, născut în Botoşani), Otilia Bălinişteanu (jurnalist la Ziarul Lumina, Iaşi, născută în Conceşti, Botoşani), Eugen Gîrlă (trainer al Academiei "N.Dumitrescu", din Chişinău), Larisa Nica (psiholog din Cluj), Antonia Onacă (psiholog organizaţional, din Cluj-Napoca) Diana Buliga şi Raluca Lupan (actriţe, din Cluj-Napoca).





Atelierele au fost mai mult decât ofertante. Pentru a le arăta dimensiunea reală, le vom face o minimă prezentare:

Primii pași în fotografie, cu Dorin Sveduneac, elementele de bază ale tehnicii fotografice. Participanţii au experimentat în spații și momente diferite (Lunca Prutului, dealurile Teioasei, apus, răsărit). Dorin Sveduneac a descoperit fotografia sub îndrumarea lui Sorin Onișor, fotograful satului românesc, alături de care a realizat deja un album foto și o expoziție, "Bucovina, tărâm de poveste", care a călătorit de la Suceava la Cernăuți și la Darabani, cel mai nordic oraș al României.

Atelier de film - cu regizorul Cristian Pascariu. Atelierul are ca scop învățarea persoanelor care vor să știe ce se ascunde în spatele ecranului, aflarea unor trucuri, precum și a modurilor de filmare sau de transmitere a filmului către spectatori. Cristian Pascariu s-a născut în 1987 la Botoşani şi a absolvit în 2010 Facultatea de Teatru și Televiziune Cluj-Napoca, secția Cinematografie, Fotografie și Media. Filmografie

Atelier de scriere creativă - cu Otilia Bălinișteanu, un atelier cu trei secţiuni incluse: Secțiunea de teorie și discuții interactive pe tema scrierii creative, Secțiunea practică. Aplicație: știrea, interviul. Definim, dezbatem, întrebăm, Secțiunea finală. Analiza publică a interviurilor și știrilor realizate. Otilia Bălinișteanu, născută la Concești și absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Iași, Universitatea "Al.I.Cuza"), practică gazetăria de peste un deceniu. Ca ziaristă a parcurs și un curs de specializare în Franța, iar în țară a lucrat deja în câteva redacții importante. Din februarie 2005 redactor la "Ziarul Lumina", al Patriarhiei Române. Este autoarea volumului de interviuri "Taifasuri cu tâlc", Editura Trinitas, 2014 și a volumului "Florin Zamfirescu, făcătorul de gazete", Editura Trinitas, 2015.

Viziune, misiune, valori - cu Eugen Gîrlă. "Vrem ca participanții să învețe să-și dezvolte propriile viziuni. Ca acolo, în orașele sau în satele din care vin, să învețe să viseze, să învețe să pună visele pe hârtie și să le transforme în obiective. Apoi trebuie să conștientizeze valorile pe care se bazează viziunile lor, pentru că, din păcate, la noi se aplică prea des valoarea numită flexibilitate și prea mergem după cum bate vîntul, numai pentru că e mai simplu așa. Un alt moment atelierului este definirea misiunii - nu ne uităm numai la ce vrem noi, ci și la ce așteaptă viața de la noi. Uneori așteptările noastre sunt mari, dar nu suntem dispuși să dăm înapoi așa de mult pe cât dorim să primim", spune Eugen Gîrlă. Eugen are peste 10 ani de experiență în training și resurse umane și este în prezent trainer al Academiei Nicolae Dumitrescu din Chișinău și director al companiei de resurse umane Kintaly. Născut la Chișinău, Eugen și-a dezvoltat încă din timpul facultății pasiunea pentru dezvoltarea tinerilor, ca președinte al AIESEC Moldova și apoi ca vicepreședinte al AIESEC Ucraina.

Project Management cu Larisa Nica și Ștefania Robu. "În cadrul acestui atelier, vom povesti despre elementele de bază ce constituie managementul de proiect, vom descoperi cele mai frecvent folosite tehnici și instrumente de lucru, respectiv vom identifica trucuri pentru gestionarea și implementarea cu succes a unei idei. Totodată, vom împărtăși experiențe și vom afla care sunt provocările în organizarea de proiecte culturale și evenimente international". Larisa Nica este psiholog și a activat 7 ani in sectorul ONG ca voluntar, coordonator de proiect și organizator de evenimente. Prin intermediul organizației AIESEC a avut ocazia sa organizeze doua conferinte internationale, în Cluj-Napoca și în Egipt. Ultimii 3 ani i-a dedicat activității de training și consultanță în resurse umane.  Ștefania Robu  este voluntar al organizației studențești AIESEC, Ștefania s-a implicat  în echipele de organizare de conferințe naționale și internaționale, precum și în implementarea a două proiecte ca manager de proiect.

Cum să-ți influențezi modul de a gândi, simți și acționa - cu Antonia Onacă. "La acest atelier vei înțelege de ce gândești, simți și te comporți într-un anume fel și cum poți influența modul în care gândești, modul în care simți și modul în care te comporți. Înțelegând toate acestea îți va fi mai ușor să îți controlezi emoțiile, te ții motivat, interacționezi bine cu cei din jur, alegi între numeroasele opțiuni pe care le ai în față, faci mai mult din ceea ce îți dorești", spune Antonia Onacă.
Antonia Onacă este de profesie psiholog organizațional și are 10 ani de experiență în training și managementul Resurselor Umane ca și consultant extern și intern. Antonia are la CV experiențe de antreprenor, de angajat, de consultant și de voluntar.

Atelier de teatru și improvizație, cu Diana Buluga și Raluca Lupan. Diana Buluga s-a născut în ianuarie 1988, la Huși și a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune Cluj-Napoca, secția Arta Actorului, în anul 2010. Din septembrie 2013, este angajată a Teatrului Național Cluj-Napoca. Raluca Lupan s-a născut în aprilie 1984 la Turda și absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune Cluj-Napoca, secția Arta Actorului, în anul 2009. A avut o importantă colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca sub îndrumarea regizorului Alexander Hausvater (spectacolul Nabucco ‘12), iar în prezent activează în sfera teatrului independent în cadrul companiei de teatru și film Create.Act.Enjoy. De asemenea, este doctorandă a Facultății de Teatru și Televiziune.

Introducere în programarea web cu Dragoș Andronic. La atelier, participanții au învățat noțiuni introductive în programarea web (noțiuni de bază HTML, CSS și JavaScript) și au realizat o pagină web conținând o hartă a punctelor de interes din Darabani (specific Zilele Nordului).

La Darabani a avut loc şi prima prezentare a programului The Duke of Edinburgh's Intrenational Award Romania în Nordul Moldovei. În cadurl acestui program, tinerii sunt încurajați, asistați și recompensați pentru implicarea lor în activități care le dezvoltă spiritul comunitar, abilitățile personale, abilitățile fizice și spiritul practic.

Setarea obiectivelor, cu Alma Andrei, care ne atrage atenţia asupra faptului, "viața noastră, din momentul încare ne trezim și până mergem la somn, este construită din obiective, mai mici sau mai mari.  Lipsa setării lor, pe termen scurt, ne poate face viața mai simplă, mai veselă, mai relaxată, mai lipsită de griji. Însă, stabilirea unor obiective concrete, pe termen lung, ne face viața mai frumoasă și mai plină de sens".

Participanţii la Zilele Nordului au vizionat şi "Să vorbim despre noi" - Create.Act.Enjoy, cu Alexandra Felseghi și Diana Buluga, design video Cristian Pascariu, un spectacol-recital care îmbină teatrul, muzica live şi video art-ul într-o formă inedită. Conceput în jurul unor poezii contemporane de dragoste, muzica şi mapping-ul vizual din spectacol vin în dezvoltarea Cuvântului, introducând spectatorii în universul unei poveşti ideale.

De asemenea, pe Aleea Rătușanu din Darabani, participanţii la festival au admirat expoziția Retrospectivă cromatică, semnată de Școala Populară de Arte din Botoșani.

A atras privirile şi Expoziția de portrete realizate de Ionuț Costache, de 12 ani, din Hilișeu-Crișan. "Prin lucrările mele încerc să aduc un zâmbet pe fețele oamenilor și vreau să dovedesc faptul că, indiferent de vârstă, prin muncă și perseverență se pot face lucruri minunate", spune Ionuţ.

Expoziția colectivă "Chipuri" a fotografilor dărăbăneni, o colecție de 20 de portrete alte fotografilor amatori din orașul Darabani. Fotografii Cătălina Corsei, Alexandra Adina, Andra Zvorișteanu și Andrei Murariu au surprins în moduri inedite măștile în spatele cărora se ascund sufletele oamenilor. Această expoziție își propune să încurajeze și să lanseze fotografii orașului, evenimentul fiind o experiență unică atât pentru cei din spatele camerei de fotografiat, cât și pentru privitorii dărăbăneni.

Nu vom încheia fără a consemna cele două lansări de carte, organizate la Biblioteca Orăşenească şi în sala Primăriei Darabani. Scriitorii Gică Manole şi Victor Teişanu, două personalităţi care locuiesc lumi aparent diferite, în fapt extensii ale propriilor trăiri într-o societate tot mai răsfirată, tot mai individualizată. Prin cărţile lor, Gică Manole şi Victor Teişanu au readus Istoria şi Poezia în mijlocul Cetăţii.   

În acest material nu am reluat evenimentele pe care deja le-am consemnat în materialele anterioare (Turul Nordului, "Pe urmele lui Enescu" la Liveni, Mihăileni, Expoziţia colecţionarilor de curiozităţi), la fel cum nu am prezentat numeroasele concerte care au avut loc seară de seară, şi care au adunat la Darabani iubitori de rock din ţară.


Ce ne lipseşte nouă, în Botoşani, pentru a deveni parte a industriei culturale naţionale şi internaţionale? Expunem adesea Botoşanii ca fiind un judeţ prin excelenţă cultural şi desigur că, din această perspectivă, există terenul propice implementării şi dezvoltării unei asemenea industrii.

"Cred că e numai o chestiune de ani până când lucrurile vor căpăta un alt ritm în România și, în mod punctual, la Botoșani. Nu se poate să fii înaintea timpului tău: societatea românească "liberă" e foarte tânără, spiritul nostru civic încă se coace, iar antreprenoriatul - capacitatea oamenilor de a-și crea lumi mici, ale lor, abia a reușit, de câțiva ani, să dea primele rezultate sănătoase. Produsele culturale, ca să fie sănătoase și ele, au nevoie de producători curajoși și pricepuți, iar acești oameni abia au început să se coacă la noi. Și mai e nevoie de consumatori, care abia își exersează plăcerea acestor gusturi noi: gustul pentru alte moduri de a-și petrece timpul liber, interesul pentru diferit și așa mai departe", spunea Ştefan Teişanu, şi noi nu avem a face decât să "exersăm" cu încredere noua lume care vine din Nord.

O societate educată va fi una evoluată spiritual, material şi social, un om care se va dezvolta din interior va fi un cetăţean greu de manipulat. Într-un fel sau altul, prin atitudini corecte, prin manifestări publice, vom deveni greu de "dirijat din exterior". Vom impune nivelul cultural care ni se cuvinte, vom accepta statutul care ne face cinste, acela de cetăţean al unui "judeţ al geniilor".

Nimic nu e simplu, ne spune la finalul acestei poveşti Ştefan Teişanu: "Am avut parte și de dezamăgiri, venite dinspre unele instituții de cultură sau administrative care rămân încremenite în tradiționala aflare românească în treabă, făcând lucrurile numai ca să fie făcute, și care s-au arătat mai degrabă deranjate de încercarea noastră de a propune un model cultural nou pentru Botoșani și pentru întregul Nord. Nu-i nimic, avem destui oameni care cred în noi aici și alături de care se poate face treabă bună. Sunt convins că și cei mai reticenți ni se vor alătura în curând, pentru că Nordul nostru are nevoie de un suflu nou, iar acest suflu este și va rămâne cultura, singura care poate schimba adânc modurile în care gândim și muncim, în care contribuim la comunitatea noastră, în care facem turism și în care ne dezvoltăm ca societate. Singura care poate schimba în bine, în definitiv, modul în care trăim".
 
(Florentina Toniţă)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

IPS Teofan, Cetățean de Onoare al Botoșanilor, împlinește astăzi 58 de ani!

Joi, 19 Octombrie 2017
812

A fost deseori numit "copilul de suflet" al PF Parinte Teoctist si privit drept viitorul Patriarh al Romaniei. A batut drumurile Moldovei si ale Botosanilor, impreuna cu PF Teoctist, si a pr...

Între cultură și subcultură: Suntem gunoierii propriilor vieți!

Duminică, 15 Octombrie 2017
791

Oare nu publicul încurajează emisiunile bulevardiere, scotocirile sub cearșaf, scandalurile domestice, tragi-comediile? A da vina - cu toții - pe politică, pe sărăcie sau alte dramatice ne...

Scriitor din Botoșani, laureat al Festivalului Internațional al Aforismului!

Duminică, 15 Octombrie 2017
709

Pe 5 octombrie, la Tecuci s-a desfășurat prima ediție a Festivalului Internațional al Aforismului - pentru românii de pretutindeni, o manifestare culturală menită să vină în î...