Cel mai frumos CADOU pentru Botoșani, de Ziua Națională! VIDEO

Cel mai frumos CADOU pentru Botoșani, de Ziua Națională! VIDEO

 Catalina Pirvu (dreapta)  

Decizie a UNESCO de Ziua Naţională a României! "Cea mai înaltă recunoaştere a valorilor culturale tradiţionale la nivelul judeţului nostru" (Cătălina Pîrvu, consilier Ministerul Culturii)

Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova au fost înscrise, joi, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, potrivit deciziei adoptate de Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară până pe 2 decembrie, în Etiopia, informează news.ro, citând unesco.org.

"O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ", arată site-ul UNESCO.

Potrivit site-ului, în mod tradiţional, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi obişnuia să fie folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerale, expoziţii şi ca parte din zestrea miresei. În prezent, sunt văzute mai ales ca lucrări de artă.

Dosarul comun coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova include şi un documentar de 10 minute în care este prezentată tehnica tradiţională de realizare a scoarţei. În documentar este inclusă și scoarța din Tudora, județul Botoșani. De asemenea, o botoșăneancă este parte a acestui proiect, Cătălina Pîrvu fiind consilier în cadrul Ministerului Culturii și desfăşură activităţi ce decurg din relaţiile Ministerului cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).  

Într-un interviu din anul 2014, pentru cititorii Ştiri.Botoşani.Ro, Cătălina Pîrvu ne făcea cunoscut faptul că şi judeţul Botoşani este inclus - prin Muzeul de Etnografie şi prin tehnica ţesutului covoarelor în comuna Tudora -, în dosarul privind "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova" care urma să fie propus spre analiza UNESCO, în 2015.

Între timp, dosarul a parcurs toate etapele, fiind în aceste zile în stadiul Listei Reprezentative a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, potrivit deciziei adoptate de Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. 

Cătălina Pîrvu ne declara în 2014: "Un eventual succes al acestui dosar ar constitui cea mai înaltă recunoaştere a valorilor culturale tradiţionale la nivelul judeţului Botoșani, care a fost pe nedrept privat până acum de atenţia organismelor guvernamentale relevante".

 

Citeste interviul CĂTĂLINA PÎRVU: "Mediul în care activez nu permite un alt parcurs decât cel ascendent. Sunt într-un ocean care mă obligă să înot!".

Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: Ritualul Căluşului (2008), Doina (2009), Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013) şi Jocul fecioresc (2015).

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Memoria zilei: IPS Adrian, arhiepiscopul românilor din Occident. "Cânta "Tatăl nostru", după melodia lui Ciprian Porumbescu"

Joi, 22 Februarie 2018
227

IPS Adrian Hriţcu, născut pe 22 februarie 1926, la Ştiubieni, plecat la Domnul pe 23 februarie 2013, a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei misionare ortodoxe române pentru Europa Centrală și...

Cinci deținuți au jucat pentru șapte copii din Botoșani! Întinzi și tu o mână? FOTO, VIDEO

Miercuri, 21 Februarie 2018
894

Cinci deținuți pe scenă. În sală, șapte copii care au nevoie de ajutor. Și zeci de adolescenți care aplaudă frenetic prestația actorilor, aplauze sparte zgomotos de hohote de râs în cascad...

Ce nu ne interesează pe noi, dar știu străinii care ne cumpără pământurile?

Miercuri, 21 Februarie 2018
830

A vorbi astăzi despre pământ a devenit desuet, retrograd. Nu suntem conștienți de imensa bogăție pe care o avem aici, sub talpă. Academicianul Cristian Hera ne așază în față o r...