Cel mai frumos CADOU pentru Botoșani, de Ziua Națională! VIDEO

Cel mai frumos CADOU pentru Botoșani, de Ziua Națională! VIDEO

 Catalina Pirvu (dreapta)  

Decizie a UNESCO de Ziua Naţională a României! "Cea mai înaltă recunoaştere a valorilor culturale tradiţionale la nivelul judeţului nostru" (Cătălina Pîrvu, consilier Ministerul Culturii)

Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova au fost înscrise, joi, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, potrivit deciziei adoptate de Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară până pe 2 decembrie, în Etiopia, informează news.ro, citând unesco.org.

"O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ", arată site-ul UNESCO.

Potrivit site-ului, în mod tradiţional, scoarţa era realizată de ţesători din România şi Republica Moldova şi obişnuia să fie folosită în scop decorativ, pentru ceremonii funerale, expoziţii şi ca parte din zestrea miresei. În prezent, sunt văzute mai ales ca lucrări de artă.

Dosarul comun coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova include şi un documentar de 10 minute în care este prezentată tehnica tradiţională de realizare a scoarţei. În documentar este inclusă și scoarța din Tudora, județul Botoșani. De asemenea, o botoșăneancă este parte a acestui proiect, Cătălina Pîrvu fiind consilier în cadrul Ministerului Culturii și desfăşură activităţi ce decurg din relaţiile Ministerului cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).  

Într-un interviu din anul 2014, pentru cititorii Ştiri.Botoşani.Ro, Cătălina Pîrvu ne făcea cunoscut faptul că şi judeţul Botoşani este inclus - prin Muzeul de Etnografie şi prin tehnica ţesutului covoarelor în comuna Tudora -, în dosarul privind "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova" care urma să fie propus spre analiza UNESCO, în 2015.

Între timp, dosarul a parcurs toate etapele, fiind în aceste zile în stadiul Listei Reprezentative a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, potrivit deciziei adoptate de Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. 

Cătălina Pîrvu ne declara în 2014: "Un eventual succes al acestui dosar ar constitui cea mai înaltă recunoaştere a valorilor culturale tradiţionale la nivelul judeţului Botoșani, care a fost pe nedrept privat până acum de atenţia organismelor guvernamentale relevante".

 

Citeste interviul CĂTĂLINA PÎRVU: "Mediul în care activez nu permite un alt parcurs decât cel ascendent. Sunt într-un ocean care mă obligă să înot!".

Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: Ritualul Căluşului (2008), Doina (2009), Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013) şi Jocul fecioresc (2015).

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

LEONARD AZAMFIREI: "Ne impresionează performanța medicală realizată pe bolnavi, nu pe oamenii sănătoși, deși avem un Minister al Sănătății, nu unul al Bolii"

Miercuri, 20 Iunie 2018
846

S-a născut pe 22 iunie 1967, la Botoşani, un oraș pe care îl poartă în suflet. Recunoaște că, în tableta cu care călătorește în toată lumea, are o colecție consisten...

INVITAȚIE de weekend: Mănăstirea Popăuţi, între istorie şi vitregiile ei! FOTO, VIDEO

Sâmbătă, 16 Iunie 2018
1365

Mănăstirea Popăuţi aşează definitiv Botoşanii, de multe secole,  pe harta mondială a valorilor culturale autentice. O mănăstire modestă ca trăire şi manifestare printre veacurile purtăt...

Cinci ani de la trecerea în veșnicie a Părintelui Iustin Pârvu

Sâmbătă, 16 Iunie 2018
516

-Care este prima imagine pe care o aveți cu Părintele Iustin Pârvu? Ce impact a avut prezența acestui mare om asupra Sfinției Voastre?  Ieromonah Siluan Antoci: Cu mare bucurie vorbim despr...