Ar trebui să privim în jur şi să admitem că nici un sistem totalitar nu rezistă fără baza cooperantă, fără micii şi marii idealişti, emanaţii ale doctinei de partid.
Botoşăneanul de la Cluj!
Eugen Velea, fiul lui Vasile şi Elisabeta, s-a născut pe 23 februarie 1940, în localitatea Cordăreni, judeţul Botoşani.
A fost ofiţer de Securitate, unul dintre cei mai vigilenţi pe care i-a avut comunismul în România, fiind implicat în urmărirea unor personalităţi precum Doina Cornea, Nicolae Steinhardt, Dorin Tudoran, Paul Goma (foto) şi numeroşi alţi oameni de cultură. Şi-a început cariera de ofiţer de Securitate când nici nu împlinise 30 de ani, iar munca lui s-a derulat pe parcursul a aproape două decenii, din 1967 până în 1988, perioadă în care a condus Securitatea din judeţul Cluj, serviciul 1/A, cel care se ocupa cu urmărirea disidenţilor.În anul 1967, la 27 de ani, botoşăneanul Eugen Velea era locotenent la Direcţia Regională Cluj, pentru ca trei ani mai târziu să îl regăsim la Inspectoratul Judeţean de Securitate Cluj, Serviciul 1, cu grad de locotenent-major.
În 1975 activează în cadrul aceluiaşi inspectorat, la Serviciul 1/A, cu grad de căpitan, iar în 1976 devine şef serviciu, post pe care se află şi în anii următori (1979, grad de maior, iar în 1982 de locotenent-colonel).
Un geniu al urmăririlor!
Pentru a înţelege cât de amplă şi de bine organizată era munca de urmărire desfăşurată de Eugen Velea, trebuie să parcurgem datele furnizate de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin decizia nr. 186 din 25 ianuarie 2007, care se referă la cazul botoşăneanului.
Astfel, aflăm că Eugen Velea a aprobat numeroase măsuri informative asupra unor persoane, semnalate ca fiind cu "intensă activitate pe linia asociaţiei şi legături neoficiale cu emisari ai diferitelor centre cultice şi organizaţii reacţionare din străinătate".
A instruit şi dirijat reţele informative pentru a stabili preocupările, "activităţile clandestine. S-a ocupat de exploatarea datelor obţinute prun mijloace speciale de ascultare, de contactarea periodică a persoanei urmărite în scopul temperării, descurajării acesteia, precum şi în vederea exploatării sale informative. A menţinut măsuri de intercepatre a corespondenţei interne şi externe a persoanei urmărite pentru a cunoaşte legăturile şi preocupările pe care le are. Obţinea date compromiţătoare despre persoana urmărită, dar avea în vedere şi "comiterea unor fapte care contravin legii, pentru a acţiona pe linie de miliţie".
De asemenea, a solicitat folosirea mijloacelor de interceptare a convorbirilor telefonice la domiciliul persoanei urmărite pentru "manifestări ostile la adresa orânduirii noastre socialiste". A aprobat planul de acţiune pentru instalarea mijloacelor de ascultare la Clubul universitarilor, deoarece urma să aibă loc o festivitate la care participa şi persoana urmărită pentru că susţine lipsa drepturilor şi libertăţilor în ţara noastră. A aprobat sarcini şi măsuri informative asupra unei persoane semnalată că "în cercul de relaţii s-a manifestat ostil la adresa politicii partidului şi statului nostru, în domeniul artei şi culturii".
A identificat cercul de relaţii în mediul scriitorilor, oamenilor de artă şi cultură, atât în Cluj cât şi în ţară, dar mai ales în Bucureşti, pentru stabilirea adevăratelor motive pentru care are manifestări ostile. A dirijat reţele informative pentru a stabili: "în ce constau atribuţiile persoanei urmărite, care sunt relaţiile sale în mediul cultură-artă şi în ce constau acestea, ce relaţii are în străinătate şi natura lor, care îi sunt relaţiile, prietenii cu care se vizitează la domiciliu şi în prezenţa cărora are manifestări ostile".
Dorin Tudoran şi Eugen Velea, via "Udrea"!
Pe Eugen Velea îl găsim în dosarul de urmărire al lui Dorin Tudoran (foto, poet distins cu Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu", cetăţean de onoare al municipiului Botoşani), care era alintat de Securitate "Tudorache". Volumul "Eu, fiul lor", apărut la Editura Polirom, este o selecţie de documente din dosarul de urmărire informativă al lui Dorin Tudoran, dosar deschis de Securitate în 1976 şi închis parţial în 1985, odată cu emigrarea poetului.Conform datelor prezentate în carte, printre turnătorii identificaţi se află şi unul foarte cunoscut, Eugen Uricariu (sub numele conspirativ "Udrea"), cel care a ocupat, după 1989, şi funcţia de preşedinte al uniunii Scriitorilor din România (2000-2005), acelaşi care apare şi în dosarul de Securitate al Doinei Cornea.
În dosarul lui Tudoran, "Udrea" îi livrează informaţii ofiţerului Eugen Velea, şef serviciu în cadrul Securităţii Cluj şi unul dintre personajele implicate în urmărirea Doinei Cornea. Astfel, într-o notă din iunie 1983, sursa "Udrea" îi transmite lui Eugen Velea că "o schimbare de atitudine tactică faţă de Dorin Tudoran din partea organelor competente l-ar putea determina pe acesta să tempereze agresivităţile ostile ale cercurilor din străinătate care-i dau credit necunoscând situaţia reală". La sfârşitul raportului, ofiţerul Eugen Velea notează: "I s-a indicat sursei să-l contacteze pe Tudoran când se va deplasa în capitală sub pretextul că-i înmânează Almanahul literar. Va căuta să-l studieze în profunzime cu privire la substratul poziţiei sale contestatare. În cazul că Udrea se va deplasa la Bucureşti ne va comunica pentru ca să-l putem verifica".
Blajinul Steinhardt şi viforul Velea!
Tot "Udrea" oferea Securitatii, prin ofiţerul Velea, date despre Nicolae Steinhardt. Notele respective se găsesc in vol. 7 al Dosarului nr. 207 (Arhiva Fond Informativ), aflat in custodia CNSAS.
Sarcina turnătorului era sa-l tempereze si sa-l influenteze pozitiv pe Steinhardt. "Sa mai abordeze problema cartilor confiscate, de la Rohia, pentru a stabili daca mai poseda carti primite de la emigratie", se arată în datele consemnate în dosar.
Pentru că Nicolae Steinhard (foto) avea probleme de sănătate, ofiţerul Velea lua măsuri pentru pregatirea "consultarii" la Spitalul de recuperare, "in vederea luarii mulajului de la chei". Informaţiile pe primea de la aceeaşi sursă "Udrea".Turnătorul îl vizitează la Steinhardt la Mănăstirea Rohia şi îl informează apoi pe ofiţerul de Securitate că, de la "Dej la Cluj, scriitorul monah a calatorit in compania poetului PINTEA din Bistrita".
Iată cum arăta un raport complet, instrumentat de Eugen Velea (conform lui George Ardeleanu, care prezintă documente din dosarul de urmarire a lui N. Steinhardt (aflat in custodia CNSAS), cu precizarea că "Udrea" era redactor, la acea vreme (nota este datata 25.09.1984), la revista Steaua:
"UDREA" ne-a informat la 25.09.1984 ca l-a intilnit in zilele de 21-23 si 24 pe NICOLAE STEINHARDT, evreu, crestinizat, scriitor din Bucuresti, in prezent calugar la Manastirea Rohia, jud. Maramures.
NICOLAE STEINHARDT a prezentat la redactia "Steaua" doua materiale de critica literara referitoare la Nicolae Breban si Augustin Buzura, cu referiri la ultimul roman, "Refugii".
(...)
Tot cu ocazia vizitei la redactia revistei "Steaua", STEINHARDT si-a manifestat nemultumirea pentru faptul ca un articol al sau, referitor la C-tin Noica, nu s-a publicat in intregime. Considera ca Noica nu este suficient de apreciat, desi, a conchis Steinhardt, "el m-a bagat pe mine la puscarie, insa trebuie sa-i multumesc ca m-a determinat sa gindesc si sa-mi cultiv intelectul".
N. STEINHARDT are relatii cu VIRGIL BULAT, fost condamnat, redactor la editura Dacia, la care se cazeaza de regula cind vine la Cluj. De asemenea, se cunoaste cu Teohar Mihadas, si el fost condamnat, insa cei doi nu sint in raporturi apropiate. Are pareri foarte bune despre Ciomos, profesor, bibliotecar, pe care-l viziteaza.
Sursa cunoaste ca postul de radio "Europa Libera" a vorbit despre N. Steinhardt si problemele sale cu organele de securitate.
N. STEINHARDT este in atentia Dir. I-a si a I.M.B. Securitate, unde se vor inainta copii de pe prezenta nota.
"UDREA" ne va informa asupra continutului materialelor ce le svat prezenta spre publicare la "Steaua" si cu referiri la cele ce prezinta interes pentru organele de securitate si ni le va pune la dispozitie pentru a fi xerocopiate.
Va cultiva relatiile cu STEINHARDT si va cauta sa-l determine sa renunte la activitati potrivnice orinduirii socialiste
ss. m. – G.A.t.
SEFUL SERVICIULUI
Lt. col.
VELEA EUGEN
dact. RI.
3 ex./nrd. 2399/1304
26.09.84
(ACNSAS, AFI, Dosar nr. 207, vol. 7, fila 27)
Cere să fie reactivat în zilele Revoluţiei din 1989!
Este trecut în rezervă la data de 26 martie 1988. Trecerea în rezervă nu îi schimbă cu nimic idealurile şi dorinţa de a "dreptate socială", împotriva "manifestărilor ostile la adresa orânduirii noastre socialiste". Astfel, odată cu evenimentele din 1989, Velea s-a prezentat la Securitatea din Cluj, cu rugămintea de a fi reactivat. Interesant este faptul cererea survine pe data de 17 decembrie 1989, când la Timişoara şi în alte oraşe din ţară Securitatea acţiona brutal împotriva poporului român. Securitate în slujba căreia Eugen Velea se dovedea a fi nerăbdător să intre din nou!
Botoşăneanul fixat la Cluj nu a fost un simplu lucrător al Securităţii. Munca lui Eugen Velea a răscolit vieţile unor mari personalităţi ale culturii noastre, a schimbat destine, de ar fi să vorbim doar despre cazul Goma. Însă, deşi extrem de exigent în activitatea de urmărire a "elementelor revoluţionare", ceea ce se evidenţiază la Eugen Velea este forţa cu care şi-a controlat sursele folosite în strângerea de informaţii (turnătorii), surse care proveneau, de cele mai multe ori, tot din rândul oamenilor de cultură care au acceptat, din păcate, să fie folosiţi în schimbul unor privilegii obţinute ocazional sau nu. Privilegii care aveau să dovedească, mai târziu, chiar calitatea de "colaboratori", indiferent cât s-au străduit unii să încadreze plecările în străinătate sau publicarea rapidă a unor cărţi la capitolul coincidenţe.
Personalitate a comunei Cordăreni!
Eugen Velea s-a bucurat încă mulţi ani de democraţia din România. După 1989, ofiţerul de Securitate a fost răsplătit de ţara sa pentru serviciile aduse, recompensat cu pensie generoasă. Dorin Tudoran s-a întors din exil, Paul Goma nu. Sursa "Udrea", identificată de către cei urmăriţi ca fiind Eugen Uricariu, a părăsit scena literară după greaua povară a deconspirării.
Eugen Velea a murit în anul 2002, la Cluj Napoca. Avea 62 de ani. Ironia sorţii face că astăzi, cine ajunge pe site-ul comunei Cordăreni, din judeţul Botoşani, are parte de o surpriză: singura personalitate a Cordărenilor, consemnată de administratorii paginii, este cea a lui "Eugen Velea, ofiţer de Securitate".
(Florentina Toniţă)