"Sunt un părinte nedumerit al unui copil din clasa a V-a, elev al uneia dintre scolile din municipiul Dorohoi. Scriu această scrisoare deschisă în ideea în care unii părinţi, unii profesori, poate unele dintre cadrele didactice puse în IŞJ pe criterii politice (sau nu) se vor sesiza şi vor lua odată şi-odată atitudine. Mi se par aberante multe dintre "experimentele" la care sunt supuşi elevii. Imediat după revoluţie am crezut că vom scăpa de imbecilităţi. Se pare însă că ne adâncim în ele.  

Astăzi, copilul meu a dat prima teză din viaţa sa.

A fost o experienţă traumatizantă. Vorbesc din perspectiva unui copil care din clasa a II-a până în clasa a IV-a a participat la zeci de concursuri de română, matematică, engleză şi cultură generală. Are numeroase premii naţionale, numeroase medalii de aur obţinute la aceste concursuri. Veţi spune unii: "Ëi, şi? Mare brânză! Sunt mulţi astfel de copii!". Da, sunt. Eu am precizat acest aspect pentru a atrage atenţia că o teză ar fi trebuit să fie ceva banal pentru un astfel de copil, obişnuit cu concursurile.

Din câte ştiu eu, sau poate mă pot contrazice experţii în matematici şi alte materii la care se dau teze, o teză ar trebui să fie o lucrare scrisă de nivel mediu, în care să se regăsească modele de exerciţii şi probleme făcute din materia de pe semestrul în care se dă această teză (mă refer acum la matematică).

Greşesc cu ceva? Repet: SUBIECTELE AR TREBUI SĂ FIE DE NIVEL MEDIU şi să ofere timpul necesar unui elev de nivel mediu să le facă liniştit. Nu cred că subiectele unei teze la matematică ar trebui să conţină exerciţii şi probleme nerezolvate la clasă, astfel încât profesorul să arate că şi cei mai buni copii ar trebui să-l caute pentru nişte ore de meditaţie, nu?! O teză nu este olimpiada unde trebuie să participle doar cei mai buni. Greşesc?

Mai am o nedumerire la care poate îmi vor răspunde savanţii din minister: de ce un copil care nu are înclinaţii matematice şi care doreşte să se înscrie la cursurile liceale la un profil uman trebuie să dea capacitate, examen sau orice alt mod de evaluare la matematică, obiect la care acest copil poate nu are deloc înclinaţii, iar nota obţinută la aceste evaluări nu-l va ajuta nicicând să obţină o medie mare pentru admiterea la profilul dorit?! De ce, domnilor şi doamnelor?

Şi în final o ultimă nedumerire: de ce li se dau teme kilometrice copiilor, furându-li-se în acest fel copilăria? De ce copiii nu au timp şi de un film, şi de o carte (cei care mai au astfel de înclinaţii), şi de o plimbare în timpul săptămănii? Oare aceste teme interminabile nu denotă faptul că profesorul nu face la oră suficient sau nu îşi face treaba în mod corespunzător şi vrea să suplinească ce nu face prin aceste teme? Nicolae Iorga spunea că "un dascăl adevărat va şti cât să-i dea unui elev în aşa fel încât să-l lumineze şi nu prea mult, exagerat, ca să-i întunece mintea". Dacă asta e definiţia unui dascăl adevărat, domnilor profesori, câţi vă regăsiţi în această definiţie???"


Nota Redactiei: Scrisoarea a venit pe adresa redactiei cu semnatura si datele celui care a formulat-o, si cu urmatoarea mentiune: "Va rog, daca se poate sa publicati aceasta SCRISOARE DESCHISA. As prefera sa fie anonima, dar daca e cazul, oricand imi asum cele scrise aici. Multumesc!".

Facem aceasta mentiune pentru a va asigura de faptul ca scrisoarea reprezinta cu adevarat gandurile unui parinte care asteapta un raspuns de la factorii responsabili. Am ales, deocamdata, sa pastram anonimatul semnatarului, singurul motiv fiind acela de a directiona intreaga atentie asupra continutului scrisorii, si nu a persoanei care a adresat aceste randuri.