Înființată de ex-premierul Victor Ponta, funcția de consilier onorific, deși ar trebui să fie neremunerată, îi atribuie persoanei care o ocupă vremelnic avantaje imense. Ca membru al Guvernului, exercită o influență puternică în domeniul de care răspunde. În plus, nu i se aplică legislația privitoare la incompatibilități și conflictele de interese.
Potrivit Capital.ro, printre consilierii onorifici sunt generali, oameni de afaceri, politicieni, specialiști din alte țări. Pe unii îi regăsim prin conducerea marilor companii profitabile ale statului, președinți ori doar membri în consilii de administrație și plătiți cu mii de euro pe lună. Pe alții, în legătură cu licitații publice de milioane. Toți mai au un numitor comun: fac și desfac!
Deși nu exista temeiul legal care să prevadă existența funcției, Ponta a numit în echipa sa, de-a lungul celor două mandate de premier, circa 21 de persoane pentru acest post. A invocat art. 19 din Legea 90/1991 privind organizarea și funcționarea Guvernului României, potrivit căruia „în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prim-ministrul emite decizii, în condiţiile legii“. Meteahna s-a preluat și este aplicată și în prezent de premierul Mihai Tudose. Pe ici, pe colo, se aude că aceștia ar fi răsplătiți astfel pentru modul în care au sprijinit partidul în campania electorală. Serviciile se răsplătesc, ar spune alții. De fapt, o mână spală pe alta și amândouă fața, scrie sursa citată.
Chiar dacă nu sunt plătiți, consilierii onorifici au atribuții, îl ajută pe șeful Executivului în exercitarea funcției și fac parte din aparatul Guvernului. În timp ce consilierii de stat sunt eliberați din funcție, calitatea de consilier onorific se retrage. De la prim-ministru, postul s-a extins și spre alte instituții ale Guvernului. Spre exemplu, Ministerul Sănătății l-a inclus în organigramă. Și președintele Iohannis, după ce a câștigat alegerile din 2014, l-a numit „consilier personal, funcție onorifică neretribuită“, pe vicepreședintele PNL Mihai Răzvan Ungureanu.
