La aceste întrebări încearcă să găsească un răspuns avizat, dar fără şanse, Primăria comunei Vârfu Câmpului după ce un control al Curţii de Conturi a evidenţiat că a cheltuit peste opt miliarde de lei vechi şi în urmă nu a rămas nimic palpabil.
S-a întâmplat ca în 2011, după cum povesteşte primarul Aurel Ungureanu, Primăria să acceseze un proiect "de turism şi marketing", prin care urma să fie promovată comuna Vârfu Câmpului. Proiectul a fost semnat de ministrul Elena Udrea şi de primar.
"Firma de consultanţă de la Iaşi ne-a dat speranţa ca în viitor astfel de proiecte dau posibilitatea ca UAT-ul să iasă în evidenţă. Cum am gândit noi proiectul? Am zis că putem promova comuna prin şase acţiuni de amploare: "Aşa e jocul neamului", "Aşa-i datina străbună", "Vârfu Câmpului- pagini de istorie", "Vârfu Câmpului- trecut, prezent şi viitor", când am realizat acest arc de cerc cu foştii primari, (foto) printre altele, şi ultima acţiune a fost "Muzeul Etnografic- Punte peste veacuri", arată primarul Aurel Ungureanu.
Potrivit prevederilor contractului, Ministerul condus la acea dată de Elena Udrea urma să aloce un aşa zis "kit de încredere", o prefinanţare în valoare de 30% din proiect, cu condiţia ca proiectul să fie executat într-un an, restul banilor urmând să vină de la Uniunea Europeană."Bani nu aveam şi atunci, cu acordul Consiliului Local şi a Comisiei Naţionale de Împrumuturi Locale, am decis să facem un împrumut şi am ajuns la Banca Carpatica. Împrumutul (în valoare de 800.000 de lei) a venit târziu, proiectul noi deja l-am derulat, iar în toamna anului, când au venit reprezentanţii Ministerului, ne-au felicitat. Nedând ministerul acel kit de 30%, anunţând că dă numai 5%, firma de consultanţă ne-a spus că nu mai este timp şi că o să primim banii la a doua, a treia, a patra cerere de finanţare. Lucrurile s-au derulat aşa de repede, încât am ajuns la a patra cerere de finanţare pe care trebuia s-o facem, dar nu am făcut-o. Contabilul a întârziat cu cererea de rambursare, aşa că am pierdut banii. După ce mi-au promis cu toţii că o să intru în posesia banilor europeni, după ce s-a terminat totul şi am primit felicitări, mi s-a spus că am pierdut proiectul din cauza nedepunerii cererii de rambursare", explică Aurel Ungureanu.
Pe ce s-au dus cele opt miliarde?
Interesant este şi pe ce s-au cheltuit cele 857 de mii de lei (diferenţa de la 800 de mii de lei fiind pusă din bugetul local de la bun început). Numai serviciile de organizare a evenimentelor au costat 403.000 de lei, publicitatea aferentă manifestărilor- peste 32.000 de lei, realizarea materialelor publicitare- 129.000 de lei, promovare prin posturi de televiziune- 125.000 de lei şi multe altele similare.
Pentru toate aceste cheltuieli, firma de consultanţă Bloom Communications din Iaşi a încasat aproape 730 de mii de lei, restul sumelor fiind împărţite între cei care au făcut studiile de impact şi pentru serviciile de auditare financiară. Pentru aceste sume, orice firmă de consultanţă ar fi încurajat beneficiarul să facă toate cheltuielile, pe considerentul că banii de la UE şi de la Guvern vor veni la un moment dat.Numai că în 2013 a apărut controlul Curţii de Conturi care s-a apucat de verificat actele primăriei, astfel că inspectorii au atras atenţia asupra lipsei de justificare a împrumutului de la bancă.
"Entitatea controlată nu a beneficiat de acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului "Promovarea activităţilor de marketing şi produselor turistice specifice zonei Vârfu Câmpului" în baza Contractului de Finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007- 2013", este o primă notă a inspectorilor.
Mai mult, aceştia raportează că entitatea nu a depus cerere pentru a beneficia de prefinanţarea proiectului şi, mai mult, nu a transmis cererea de rambursare finală a cheltuielilor efectuate pentru realizarea Proiectului în termen de 60 de zile calendaristice, situaţie în care este considerată decăzută din dreptul de a solicita această rambursare.
În egală măsură, inspectorii au constatat că împrumutul luat de la Banca Carpatica a fost utilizat în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, dispunând evaluarea întinderii prejudiciului."Cheltuielile cu serviciile plătite de entitatea controlată, cum ar fi servicii de organizare de evenimente culturale, servicii de promovare şi publicitate, deşi eligibile în cadrul proiectului cu finanţare nerambursabilă, nu pot fi suportate din bugetul unităţii administrativ- teritoriale întrucât nu sunt cheltuieli strict legale de activitatea acesteia", susţin inspectorii Curţii de Conturi.
Începe lupta în instanţă
În zadar a încercat primarul să convingă Curtea de Conturi că el nu a avut altă posibilitate de a finanţa proiectul deja accesat din moment ce Ministerul nu i-a mai dat banii, poziţia instituţiei de control a rămas aceeaşi. Mai mult, deşi a contestat şi în instanţă raportul, atât magistraţii Tribunalului Botoşani cât şi cei de la Curtea de Apel Suceava au considerat raportul Curţii de Conturi corect şi fundamentat.
"Ca urmare a rezilierii contractului respectiv din culpa exclusivă a recurentei, toate sumele ce puteau constituit obiect al respectivei finanţări ar fi reprezentat o despovărare a bugetului local de la obligaţiile la plată asumate în urma împrumului, astfel că nu s-ar mai fi ajuns la situaţia ca din bugetul local să fie achitate aproape 800.000 de lei", arată în motivarea prn care au respins recursul declarat de comuna Vârfu Câmpului magistraţii suceveni.Între timp, împrumutul către bancă a fost achitat, după ce Consiliul Local şi primarul s-au pus de acord în acest sens, văduvind însă comuna de investiţii "palpabile". Ca atare, acum primarul este obligat să recupereze integral prejudiciul de 800.000 de lei, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
"Eu oricum nu mai candidez, aşa că o să mă ocup de continuarea acestui proces să vedem până unde se ajunge", conchide primarul Aurel Ungureanu. Numai că recuperarea acestui prejudiciu ar trebui, după cum spune legea, să se facă de la persoanele considerate responsabile, şi anumel primarul plus consilierii locali care au girat prin votul lor atât accesarea creditului bancar, cât şi plata acestuia din bugetul Primăriei.