Discuţiile privind tarifele mari ce vor fi achitate de săteni au tot avut loc până acum, dar la nivel pur teoretic. De luni de zile se cunoaşte faptul că oamenii nu vor mai putea plăti un leu- doi, cât achită acum, pentru gunoi, ci tarifele vor creşte şi de o sută de ori.
Marţi, însă, în şedinţa de Colegiu Prefectural, prefectul Dan Nechifor a solicitat lămuriri de la reprezentantul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, Dana Boariu, care a prezentat un material referitor la schimbările intervenite în organizarea şi funcţionarea gestionării deşeurilor municipale odată cu punerea în funcţiune a Sistemului de management integrat al deşeurilor (SMID).
Potrivit documentului, în prezent există şase comune neconectate la serviciul de salubrizare- Călăraşi, Cândeşti, Dângeni, Mihăileni, Mileanca şi Pomârla, or, odată cu punerea în funcţiune a SMID, toate unităţile administrativ- teritoriale din judeţ vor fi conectate la serviciul de salubrizare. Mai mult, în prezent organizarea serviciului de colectare a deşeurilor este neunitară din punct de vedere al modului de colectare, al frecvenţei de ridicare a deşeurilor, al transportului, valorificării şi eliminării deşeurilor, precum şi din puntcul de vedere al tarifelor, dat fiind că fiecare comună şi-a negociat propriul contract de neutralizare al deşeurilor cu operatorii de salubritate.
"Conform strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor, până în 2020, s-a introdus o suprataxă de depozitare care înseamnă o plată de 80 de lei pe tona de deşeuri depozitate în anul 2017 şi de 120 de lei din 2018 încolo. Această extrataxă de depozitare va conduce la modificări evidente ale tarifelor de depozitare, iar banii se vor duce direct la Administraţia Fondului de Mediu", a declarat Dana Boariu.
"Cred că o să ajungem la 150- 200 de euro pe tonă de deşeuri costurile totale. Domnule Magopeţ (primarul de la Ibăneşti şi preşedinte al Asociaţiei Comunelor din judeţul Botoşani, n.r.), pot unităţile administrativ- teritoriale să suporte aşa ceva?, a întrebat prefectul Dan Nechifor.Potrivit primarului, se ia în calcul ca tarifele să ţină cont de numărul de locuitori şi nu de cantitatea de deşeuri produsă.
"Atunci omul va fi pus în imposibilitatea de a-şi achita facturile. De aceea noi spunem că ar trebui să existe o corelare, ori între cantitatea de deşeuri sau să fie o corelaţie între această plată şi numărul de locuitori, nicidecum după statistică. Dacă o unitate are 4-5.000 de locuitori, o să fie 3 lei pe metru cub, înseamnă că se produc 120- 150 de milioane de lei vechi pe lună şi s-ar putea ca deşeurile să fie de 50 de milioane de lei pe lună. Atunci vom avea o problemă", a declarat Romică Magopeţ.
"La 250 de lei, sau de euro pe tonă, faceţi socoteala câţi bani vom scoate noi din buzunare în condiţiile în care noi, în municipiu, suntem obişnuiţi cu sume măricele. Dar în condiţiile în care acum nu se strânge nici măcar un leu de persoană, gândiţi-vă în ce situaţie vom fi în 2017", a adăugat Dan Nechifor.
Rămâne însă în discuţie întrebarea: dacă nici acum primăriile nu reuşesc să încaseze sumele aferente deşeurilor colectate, când ele sunt destul de reduse, ce se va întâmpla de anul viitor? Dacă nici acum oamenii nu au unde să plătească taxele- mulţi dintre ei fiind singuri, bătrâni, săraci, de unde vor plăti anul viitor?