Fostul deputat UDMR de Timiş, Toro Tibor, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Maghiarilor, a explicat strategia comunităţii maghiare pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Autonomia maghiară din Mureş, Harghita şi Covasna se va obţine în trei paşi simpli.

Toro Tibor, catalogat ca fiind unul dintre cei mai duri activişti pentru autonomia maghiară, a declarat că liderii UDMR vizează constituirea unei regiuni administrative care să cuprindă judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Ţinta finală este obţinerea unei autonomii administrative, după reconfigurarea administrativă a României şi comasarea judeţelor în regiuni.

Se discută redefinirea regiunilor de dezvoltare

Liderul maghiar a explicat pentru Adevărul de Seară din Timişoara care este strategia UDMR pentru obţinerea autonomiei administrative. Totul se bazează pe modul de organizare al actualelor regiuni de dezvoltare regională. România a fost deja împărţită, în anul 1998, în opt regiuni de dezvoltare regională numite după poziţia geografică în ţară: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov. Judeţele Mureş, Harghita şi Covasna fac parte din Regiunea de Dezvoltare Centru. Ruperea celor trei judeţe, într-o regiune de dezvoltare regională nouă, este prima ţintă a liderilor maghiari. "Ceea ce dă o actualitate interesantă discuţiei, şi a fost amintit ca subiect în discuţii, este că actualmente se lucrează pe un proiect de lege să redeseneze graniţele regiunilor de dezvoltare", a declarat Toro Tibor.


Pasul 1: Regiunea de Dezvoltare Ţinutul Secuiesc

Toro Tibor a declarat că primul pas urmărit de liderii maghiari este formarea unei noi regiuni de dezvoltare regională. "Noi considerăm un important deziderat al Ţinutului Secuiesc, şi este consens deplin între toţi actorii politici maghiari, ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna să facă parte dintr-o regiune de dezvoltare de sine stătătoare", a explicat Toro Tibor. Acesta a precizat că discuţiile purtate în Parlament pentru redesenarea regiunilor de dezvoltare impun ca UDMR să lupte pentru noua regiune care se suprapune peste teritoriul Ţinutului Secuiesc.  Nu vrem ca la redesenarea noilor regiuni de dezvoltare Ţinutul Secuiesc să fie împrăştiat în mai multe regiuni. Trebuie să fie una dintre regiunile noi de dezvoltare", a mai spus Toro Tibor


Pasul 2: Apariţia guvernelor regionale după reconfigurarea administrativă a României

Toro Toibor a precizat că strategia maghiară se bazează pe faptul că liderii UDMR deţin informaţia că, în viitorul nu foarte îndepărtat, noile regiuni de dezvoltare vor trasa graniţele viitoarelor regiuni administrative, după unirea judeţelor în structuri regionale mai puternice. Reforma administrativă despre care vorbeşte Toro Tibor trebuie, spune acesta, să înceapă după ce este constituită Regiunea de Dezvoltare Mureş-Harghita-Covasna, pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. "Noi credem ca aceste noi regiuni de dezvoltare sunt de fapt anticamerele unei reforme administrativ-teritoriale a României", a spus Toro Tibor.


Pasul 3: Administraţie proprie a Ţinutului Secuiesc

Ultimul pas al strategiei maghiare se va consuma în momentul în care se înfăptuieşte reforma administrativă şi judeţele sunt comasate sau adunate sub autoritatea unor regiuni administrative noi, construite pe baza regiunilor de dezvoltare. În acel moment, Regiunea de Dezvoltare Ţinutul Secuiesc devine regiune administrativă cu guvern" sau consiliu regional propriu.  Vrem să fie o unitate administrativ-teritorială sine stătătoare. Nu se pune problema unui stat independent. Este vorba de o regiune cu autonomie, cu statut special", a spus Toro Tibor.


Sursa: Adevarul