Alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt diferite de cele de acum 4 ani. Noua lege nu mai permite ca Parlamentul sa se umfle artificial cu senatori si deputati, dar nici ca un alegator sa poata vota doar un nume preferat de pe lista candidatilor propusi de un partid.

Legea 208/2015 reinstituie votul pe lista, dupa ce in urma cu 4 ani s-a aplicat o formula originala a votului uninominal, care a condus la o serie de anomalii, cum ar fi, de exemplu, castigatori de mandate care s-au situat pe pozitia a treia in colegiile lor sau care au obtinut un numar infim de voturi.

De la 588 de senatori si deputati cati au fost alesi in 2012, vor ramane 464. Cu mult, totusi, peste 300 cat au cerut romanii la referendumul din 2009.

Viitorul for legislativ va numara 136 de senatori si 312 deputati la care se adauga 16 reprezentanti ai minoritatilor nationale. Romanii de peste hotare vor fi reprezentati in continuare doar de 2 senatori si 4 deputati.

Reducerea numarului de parlamentari s-a obtinut prin marirea normei de reprezentare. Astfel, un deputat va reprezenta 73.000 de locuitori, iar un senator, 168.000.

Pragul electoral pentru un partid a ramas la 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau 20% din voturile valabil exprimate in cel putin patru circumscriptii electorale. In cazul aliantelor de partide, se adauga 3% pentru al doilea partid intrat in alianta si cate un procent pentru urmatoarele, fara a se putea depasi 10%.

Noua lege reflecta mai fidel dorintele alegatorilor? Ce se intampla cu voturile castigate de partidele care nu treg pragul electoral si nu intra in Parlament? Dar cu mandatele castigate de candidati care decid sa se retraga?

Sunt cateva dintre intrebarile la care a raspuns Septimius Parvu, expert in buna guvernare si procese electorale, membru al Expert Forum (EFOR).

Cum se vor repartiza mandatele

Septimius Parvu a subliniat de la bun inceput faptul ca de data aceasta numarul de mandate este fix, pentru ca nu mai exista riscul din legea veche, cand "se creau mandate din foarte putine voturi, din cauza redistribuirii".

Totodata, acesta ne-a explicat procedura de distribuire a mandatelor.

"Avem liste depuse pentru 41 de judete, Bucuresti si strainatate, fiecare judet reprezentand o circumscriptie. In prima faza, la nivel de circumscriptie, se ia in calcul coeficientul electoral, care este total de voturi obtinut de partidele si independentii care au trecut pragul electoral impartit la numarul de mandate din circumscriptia respectiva. Vedem astfel cate mandate ia fiecare, iar toate resturile de voturi merg la repartitia nationala, care este pasul urmator. In a doua faza, se calculeaza din nou un coeficient, de data aceasta national, pe aceeasi logica. Toate resturile din circumscriptii se aduna si totalul se imparte la numarul de mandate ramase. Calculele se fac rotunjind in jos. In functie de rezultate, mandatele se impart pe circumscriptii. Practic, voturile de la partidele care nu trec pragul electoral se cam pierd pentru ca la a doua redistribuire, cea nationala, intra doar voturile neutilizate de la partidele care il trec", a explicat expertul electoral.

Intrebat daca asta inseamna ca voturile date pentru partidele mici nu sunt luate deloc in considerare, Septimius Parvu a confirmat.

"Putem spune ca e corect sa gandim asa. Practic, partidul trebuie sa treaca pragul electoral ca sa se intample ceva cu voturile respective", a mai punctat acesta.

Este acest sistem de vot echitabil si mai bun decat cel de acum 4 ani? Septimius Parvu spune ca e un sistem aplicat in mai multe tari europene, dar perfectibil. Citeste material complet pe Ziare.com...