Oraşe "rurale" şi comune cu risc de unificare- consecinţele unei gândiri "din birou"

Oraşe "rurale" şi comune cu risc de unificare- consecinţele unei gândiri "din birou"
Municipiul Botoşani, la fel de important ca Suceava, Piatra Neamţ, Bacău şi Galaţi, dar nu la fel de important ca Iaşul! Asta prevede un proiect de lege iniţiat de Ministerul Dezvoltării şi care propune reclasificarea municipiilor, oraşelor şi comunelor în funcţie de câţiva parametri ce ţin cont de noile realităţi sociale.

Potrivit acestui proiect, lansat deocamdată în dezbatere pubică, Botoşaniul va fi unul dintre municipiile- poli regionali secundari, dat fiind că se încadrează sau se va încadra în parametrii referitori la numărul de locuitori: peste 100 de mii şi 300 de mii în aria funcţională, găzduieşte sedii de instituţii de interes judetean sau supra-judeţean, are acces la sistemele de transport, minimum o universitate, spital de categoria III şI IV sau V- Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati fiind clasificat de nivel III, precum şi o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic.

În această categorie nu vor intra municipiile Vaslui şi Focşani, care ar fi municipii- poli judeţeni principali, dar nici Iaşul, care va fi clasificat drept municipiu- pol regional principal, cel mai bine clasat din regiunea Moldovei.

Aria funcţională se defineşte ca fiind structura instituțională, în cadrul căruia se desfăşoară relaţii funcţionale de ordin social, economic, cultural sau legate de infrastructură- cum ar fi Zona Metropolitană, în cazul Botoşaniului.

Dorohoiul va face parte din clasa municipiilor sau orașelor- poli județeni secundari, municipii cu rol de echilibru la nivelul județelor, dacă va îndeplini criteriile: o populație peste 20.000 de locuitori, să deţină sedii ale administraţiilor judeţene, cel puţin o filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III şi IV sau V, instituţii culturale de reputaţie judeţeană.

Patru oraşe botoşănene vor avea caracter rural

Darabani, Săveni, Flămânzi şi Ştefăneşti
vor fi, potrivit proiectului de lege, orașe- centre urbane cu rol zonal sau oraşe cu caracter rural. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vor fi un număr de locuitori de peste 20 de mii de locuitori, minimum o filială universitară sau unitate postliceală, Casă de Cultură precum şi acces la drumuri naţionale şi judeţene, autogară precum şi la o magistrală feroviară în limita a 70 km.

Pe lista oraşelor cu caracteristici rurale întră, însă, majoritatea comunele transformate forţat în oraşe în anul 2004. Este cazul Flămânziului şi al Ştefăneştiului, al căror statut de oraş a fost atractiv mai puţin de un an pentru propriii locuitori, până când s-au "prins" că nu s-au schimbat decât taxele locale, crescute bine, ca la oraş. Şi s-a mai schimbat ceva: numărul de consilieri locali, care a crescut, în medie cu patru funcţii.

Primarul Dan Oloeriu spune că din 2004 au tot fost discuţii despre revenirea la statutul de comună, dar nu s-a făcut nimic concret. "Oricum este nevoie de un referendum, or în an electoral aşa ceva nu este posibil. Din punctul meu de vedere, statutul de zonă urbană este potrivit. E drept, ca oraş nu putem accesa proiectele europene sau guvernamentale de dezvoltare rurală, însă sunt şi posibilităţi pentru noi", explică primarul Dan Oloeriu.

În schimb, Săveniul nu şi-a depăşit, cel puţin până acum, statutul de oraş făcut cu de-a sila, în 1968. Săvinenii şi-acum îşi amintesc cum au fost aduşi etnici romi de la Ştefăneşti pentru ca numărul locuitorilor să se înscrie în normative. În schimb, au plecat mulţi săvineni din oraş, statisticile oficiale indicând un minus de 5,72% în anul 2012 comparativ cu 1991.

Bucecea va fi clasat în categoria orașelor- centre urbane cu funcții specializate și care sunt de regulă subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific funcțional turistic, economic, de transport, energetic sau rezidențial.De asemenea, trebuie să aibă un liceu, acces la un drum naţional şi judeţean, la o magistrală feroviară în limita a 100 km şi, la cel mult 30 de kilometri distanţă, să existe o autogară.

Comune "în pericol" de unificare

Localităţile rurale vor fi împărţite în comunele- poli rurali, care deservesc zone lipsite de orașe pe o distanță de minimum 25 kilometri şi alte comune. Satele componente ale comunelor şi cele care aparţin municipiilor şi oraşelor sunt parte a reţelei de localităţi rurale, după cum prevede proiectul de lege. La nivelul judeţului, comunele- poli rurali vor fi Coţuşca, Şendriceni, Todireni, Truşeşti şi Vorona.

Pe de altă parte, guvernul trage şi un semnal de alarmă, făcând publică o listă a localităţilor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi a celor care au în structura lor localităţi cu populaţia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localităţi, executivul "încurajează unificarea administrativă" la initiaţiva autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie. Comunele vizate trebuie sa respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, de la 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege.

Din listă face parte comuna Viişoara, unde populaţia a scăzut -30,4%. Primarul Dinu Moroşanu spune că această scădere a populaţiei a fost cauzată de decese, dar şi de plecări în străinătate. "Acum sunt veniţi mulţi în vacanţe. Se reflectă faptul că oamenii muncesc în Europa, şi-au mai ridicat case, le-au modernizat. Planuri de viitor în privinţa numărului oamenilor din comună? Aş vrea să fac şi eu cum a făcut primarul de la Conceşti, să le oferim case celor care ar vrea să se mute la noi în comună, dar nu am făcut încă o catagrafiere. E la stadiul de proiect, deocamdată ne ocupăm de urgenţele din comună, una dintre ele fiind seceta", spune Dinu Moroşanu.

Dincolo de toate, însă, vorbim de un proiect de lege, asupra căruia primarul municipiului Botoşani, Cătălin Flutur, are anumite reticenţe. "Să ne amintim de proiectul privind regionalizarea, câtă agitaţie a fost atunci pe tema asta. S-a mai întâmplat ceva?", se întreabă retoric primarul Cătălin Flutur.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Madalina Ursuleanu

Moartea unei mame, "salvarea" unui copilaş ajuns în sistemul de protecţie

Miercuri, 4 Octombrie 2017
1790

Pe 10 septembrie, o femeie din Agafton, comuna Curteşti, făcea o descoperire şocantă: vecina ei, de 36 de ani, murise în casă, în timp ce fetiţa ei, de 3 ani, se juca prin curtea ei....

Medicii botoşăneni şi-au ales reprezentanţii în Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor

Marţi, 3 Octombrie 2017
1706

La zece zile de la primul tur al alegerilor pentru componenţa Comisiei de Disciplină, duminică şi luni medicii din judeţ au fost aşteptaţi la Botoşani, la sediul Colegiului Medicilor, pentru a...

Medici greu de angajat la Ambulanţă şi SMURD. Raed Arafat, la Botoşani: "De doi ani încercăm să modificăm o hotărâre de guvern"

Luni, 2 Octombrie 2017
1143

În condiţiile în care la Iaşi este o "pepinieră" de viitori medici de urgenţă, Raed Arafat a cerut conducerii Consiliului Judeţean să ajusteze în aşa manieră organigrama Spitalului Judeţe...