Actuala conducere a CJ se dezice de fosta conducere a instituţiei şi încearcă să recupereze pierderile cauzate de proastele investiţii în societăţile subordonate. În jur de 90 de mii de lei are de recuperat judeţul Botoşani de la cei care au condus societatea Eco-Sal, aflată în subordinea Consiliului Judeţean şi al cărei acţionar a fost, alături de comuna Stăuceni.

În şedinţa de CJ de luni, aleşii vor avea la mapă un proiect de hotărâre prin care i se va acorda administratorului public al judeţului, Radu Judele, mandatul special pentru a vota, în numele judeţului, aprobarea promovării unei acţiuni în răspundere împotriva administratorilor şi directorilor pentru daunele cauzate societăţii de către aceştia prin încălcarea îndatoririlor faţă de Eco-Sal, precum şi pentru a vota desemnarea lui Gheorghe Sorescu, şeful CJ, să exercite acţiunea în justiţie faţă de administratori şi directori pentru daunele cauzate societăţii.

Totul a pornit de la raportul Curţii de Conturi care a constatat "neexercitarea de către Consiliul Judeţean a drepturilor de acţionar la societăţile unde Judeţul are acţiuni, respectiv la Parc Industrial şi la Eco-Sal". Dar tot în raport se mai arată că "deşi situaţiile financiare indică pierderea capitalului investit, autoritatea publică tutelară a celor două societăţi comerciale constituite cu capital majoritar vărsat de judeţul Botoşani nu şi-a exercitat competenţele legale privind evaluarea activităţii Consiliului de Administraţie şi a modului de respectare a principiilor de eficienţă economică şi profitabilitate în funcţionarea societăţii comerciale".

Salariile directorilor şi secretarei trebuie recuperate

Imediat, Radu Judele, reprezentantul judeţului în AGA a Eco-Sal a trimis corpul de control la Eco-Sal, iar concluziile auditorilor i-au indicat pe principalii vinovaţi de eşecul societăţii.

"Auditorii consideră că membrii Consiliului de Administraţie şi directorii societăţii nu au întreprins toate demersurile pentru ca societatea să desfăşoare activităţi conform obiectului principal de activitate şi să obţină veniturile necesare continuării activităţii societăţii în condiţii de rentabilitate. De asemenea, echipa de audit opinează că sumele reprezentând capitalul investit de acţionari- CJ şi Comuna Stăuceni, în anii 2013 şi 2014, în valoare de 145.000 de lei, reprezintă o pierdere pentru cele două autorităţi publice deoarece de la înfiinţarea societăţii, Consiliul de Administraţie şi conducerea societăţii au utilizat sumele provenite dinaportul la capitalul social pentru cheltuieli prinvind obţinerea licenţei ANRSC clasa 1, plata indemnizaţiei directorilor, secretarei şi pentru funcţionarea societăţii, fără a obţine niciun fel de venit", se arată în expunerea de motive.

Însă, arată auditorii, "se propune a se deduce din suma totală constatată de către auditori ca şi pierderi, cheltuielile aferente licenţiei operatorului", suma care ajunge la 50.000 de lei. Cu alte cuvinte, CJ se îndreaptă împotriva CA şi a celor doi foşti directori ai societăţii să recupereze 95.000 de lei.

Cine pe cine "execută"

Membrii CA-ului de la Eco-Sal au fost politicieni sau persoane apropiate fostei conduceri a CJ. De exemplu, Lucian Diac- Milatinonovici şi Ionuţ Cârnu, consilieri ai fostului şef al CJ, Florin Ţurcanu, dar şi membri ai PNL, precum şi Dorin Birta, Mihail Gheorghiu şi Narcis Ştefan, asimilaţi PSD. Tot din CA au făcut parte şi cei doi directori ai Eco-Sal, Cristian Lazarovici şi Viorel Coman, ambii liberali.

Demn de remarcat este faptul că cel care va pune umărul la "execuţia" fostului CA şi al foştilor şefi ai Eco-Sal este tot o persoană promovată de Florin Ţurcanu, fostul şef al CJ şi al PNL, fiind vorba de Radu Judele, adus de la Iaşi în postul de administrator public al judeţului.

Tot interesant este şi faptul că, deşi înfiinţate de la sfârşitul anului 2013 fără baze economice sănătoase, conducerea CJ s-a complăcut în lăsarea societăţii Eco-Sal să cheltuie bani fără a scoate profit. Ba mai mult, deşi Florin Ţurcanu tot anunţa că va implica Eco-Sal în activităţi de igienizare, de amenajări sedii sau în operaţiuni de dezinsecţie şi deratizare, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Altfel spus, a fost un experiment gonflat, abandonat şi într-un final eşuat.