El este botoşăneanul care vrea să facă din Cluj Capitala Europeană a Culturii!

El este botoşăneanul care vrea să facă din Cluj Capitala Europeană a Culturii!

 Stefan Teisanu  art7.fm

"Eu am venit la Cluj acum aproape 15 ani dintr-un orășel numit Darabani, aflat chiar pe granița de est a țării. Pentru mine Clujul era întruchiparea românească a Vestului cel mai pur. Cu lucrurile pe care le-am învățat aici m-am întors acum câțiva ani în regiunea unde m-am născut și am pornit acolo o mică mișcare culturală care pare foarte "vestică" pentru vecinii noștri din Ucraina și Republica Moldova. Totul e, de fapt, la est de vest. De aceea conceptul nostru este, de fapt, autoironic: în realitate nu poate exista Est fără Vest – cele două se autodetermină în permanență". (Ştefan Teişanu)

Un oraș, o țară, se pot resemnifica. Iată că și un om o poate face. Discret, Ștefan Teișanu preferă să nu vorbească despre el. Dar alții, care-l cunosc, îl privesc ca pe un rockstar al fenomenului cultural clujean. Un culturepreneur de succes, așa cum sună și una dintre ideile interesante al strategiei orașului. Iată dialogul nostru cu el, despre implicarea sa în proiectul Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii și despre ce înseamnă să te afli la est de vest, scrie într-un amplu material site-ul art7.fm.

Cu precizarea că Ştefan Teişanu este  şi preşedintele Asociaţiei Nord, principalul organizator al Zilelor Nordului, care se desfăşoară de trei ani în nordul judeţului Botoşani, la Darabani, vă lăsăm să parcurgeţi un material despre ce se ală în spatele unui proiect pentru Capitală Europeană a Culturii şi cum este privită cultura într-un oraş precum Clujul:


-În câteva cuvinte, cum ai ajuns să fii implicat în acest proiect? Și cum se traduce, concret, ceea ce faci tu pentru Cluj?

-Acum doi ani și jumătate am fost invitat să particip la o dezbatere publică pe tema programului cultural pentru 2021. Echipa Cluj 2021 lucra deja de trei ani la proiect pe atunci, iar de la acea dezbatere încoace s-au trezit cu mine participând la toate întâlnirile de lucru. Dacă vrei, m-am infiltrat fără să-și dea seama și, culmea, chiar fără să-mi dau seama și eu. Cred că sunt, de fapt, una dintre multele dovezi ale procesului extrem de participativ prin care orașul Cluj-Napoca a pregătit de-a lungul anilor această candidatură.

Sunt director executiv al Asociației Cluj-Napoca 2021 de la începutul anului, preluând practic acest rol, după intrarea în finala competiției, de la colegul meu Florin Moroșanu, care a condus proiectul timp de cinci ani înainte și care a devenit între timp președinte al Asociației, reprezentându-ne în relațiile instituționale și internaționale. Împreună avem misiunea de a reprezenta și cumpăni interesul orașului în proiectul Capitalei Europene a Culturii, iar în fișa mea directă de post intră coordonarea în sine a candidaturii pentru această fază finală.

-De ce Cluj? Există voci rău intenționate, ce strigă în cor "nu vă mai ajunge, ați pus monopol pe cultură!" De ce are nevoie Clujul să devină Capitală Culturală Europeană?

-Da, sunt mulți care văd în Cluj un oraș lipsit de probleme. Suntem, într-adevăr, un oraș ambițios și progresist. Însă acest progres ne face să lăsăm în urmă subiecte nerezolvate, ba chiar să lăsăm în urmă, uneori, oameni. Suntem, în privința asta, o Europă în miniatură.

Poate că pentru o metropolă europeană nu e neobișnuit să aibă două piețe principale, două teatre, două opere, două echipe de fotbal, două clustere de IT și, mai nou, două Fabrici de Pensule. Poate că pentru o metropolă europeană nu e neobișnuit să aibă oameni de 16 etnii și de 7 confesiuni religioase reprezentate la nivel înalt. Însă pentru un oraș precum Clujul, care, la scara Europei, e totuși unul mic, a avea parte de toate astea e, cu siguranță, un lucru special.

Trebuie să învățăm, asemenea Europei, să gestionăm această diversitate, aceste aparente antagonii între comunitățile noastre. Putem și trebuie să învățăm unii de la alții, să lucrăm împreună pentru a găsi soluții noi, mai bune, de a conviețui și a progresa în Europa de azi. La problemele sociale, culturale și economice noi ale Europei avem nevoie de soluții la fel de noi. Ele nu pot apărea decât dacă, împreună, explorăm fix această diversitate a continentului și a orașelor noastre, punând-o la lucru.

Clujul nostru e o Europă scalată la 3-400.000 de locuitori. Ne confruntăm cu același tip de probleme: lipsă de conectare între comunități, asperități sociale, "bule" economice care se pot sparge oricând, insuficientă conectare europeană. Iar faptul că la Cluj se întâmplă deja multe lucruri bune în plan cultural, social și economic nu vorbește decât despre capacitatea orașului nostru de a deveni un laborator pe deplin funcțional, în care această experimentare de noi modele europene să se poată face cu succes.

(...)

-Și dacă nu va câștiga Clujul?

-Dacă titlul nu ajunge la Cluj, rămânem cu o strategie după care orașul se guvernează cultural și care va continua să producă efecte majore în comunitate în ce privește numărul și calitatea proiectelor culturale din oraș. Am ajuns deja la 1,28% alocare pentru cultură din totalul bugetului local și vom ajunge la 3% în anii următori.

Din programul pe care l-am dezvoltat sunt proiecte care, cu siguranță, vor fi implementate oricum. Care vor fi ele, câte vor fi și la ce nivel se va face implementarea lor, asta ține de coeziunea și de forța comunității locale. Însă cel mai bun lucru cu care rămâne Clujul după acești șase ani sunt, fără îndoială, conexiunile pe care energia Capitalei Europene a Culturii le-a creat deja în oraș. Sunt mulți ochi deschiși, multe minți și multe inimi deschise în Cluj acum, după ce această candidatură ne-a așezat la aceeași masă, în jurul aceleași idei, pe atât de mulți și de diverși oameni.

-East of West este, practic, povestea întregii Românii. Mulți consideră deja Clujul ca fiind o adevărată Capitală Culturală a României. Acolo vrei să ajungi?

-Eu am venit la Cluj acum aproape 15 ani dintr-un orășel numit Darabani, aflat chiar pe granița de est a țării. Pentru mine Clujul era întruchiparea românească a Vestului cel mai pur. Cu lucrurile pe care le-am învățat aici m-am întors acum câțiva ani în regiunea unde m-am născut și am pornit acolo o mică mișcare culturală care pare foarte "vestică" pentru vecinii noștri din Ucraina și Republica Moldova. Totul e, de fapt, la est de vest. De aceea conceptul nostru este, de fapt, autoironic: în realitate nu poate exista Est fără Vest – cele două se autodetermină în permanență.

East of West nu e numai povestea Clujului, așa e. Exact asta e ideea: că ceea ce putem face noi la Cluj poate fi apoi împachetat și dus apoi în multe alte comunități care au povești similare cu a noastră.

Nu, pentru noi nu e nicio luptă pentru "putere culturală". Sunt multe orașe active și importante cultural în țară și e bine că-i așa. Ce ne propunem noi prin acest proiect este, dincolo de a apropia de împlinirea potențialului nostru ca praș, să studiem, noi înșine și împreună cu Europa, ce poate Clujul, ce poate România, ce poate Estul da Europei de azi".

Citeste material complet pe art7.fm...


 
Mai este foarte puțin timp până vom afla cine va fi Capitala Europeană a Culturii 2021. În perioada 15-16 septembrie 2016, juriul va audia proiectele celor 4 orașe ce au trecut de faza de preselecție: Baia-Mare, București, Cluj-Napoca, Timișoara. 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

10.000 de tineri părăsesc România în acest an pentru a studia în străinătate

Joi, 19 Iulie 2018
205

Cele mai căutate sunt cele din Marea Britanie, Danemarca şi Olanda. Şansele de a studia la cel mai înalt nivel, dar şi haosul din învăţământul românesc, sunt principalel...

Parintilor care se tem de cadrele didactice

Joi, 19 Iulie 2018
265

- Silviu, auzi, nu vrei tu să te duci la şedinţa cu părinţii?, începe cu prudenţă Luminiţa.- Ce s-a întâmplat?- Silviu, eu nu pot să stau de vorbă cu diriginta lui ...

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Superstiţii în tradiţia populară de Sânt Ilie

Joi, 19 Iulie 2018
477

Sfântul Ilie 2018. Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ilie. Sfântul Ilie este cinstit de creştini, vineri, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte...