Proiectul impartirii administrative a Romaniei in opt regiuni de dezvoltare reprezinta una din marile provocari politice pentru 2013. Regionalizarea, tema aflata si pe agenda guvernului Boc, a esuat in 2011 din cauza opozitiei UDMR. Bazandu-se pe o majoritate consistenta in Parlament, liderii USL sustin ca regionalizarea va deveni realitate in a doua jumatate a acestui an si ca prin intermediul ei se va produce o descentralizare reala.

"Tema principala este cat mananca Bucurestiul cu structurile lui si cat mananca cei care produc bugetul. Bugetul se produce de tara si se mananca in Bucuresti 80%", se revolta si presedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

Presedintele interimar al Uniunii Nationale a Presedintilor de Consilii Judetene, Nicusor Constantinescu, sustine pentru gandul.info ca presedintele Regiunii va deveni mai important decat un ministru sau primul-ministru.

"Se termina cu plimbarea primarilor de la localitati la Guvernul Romaniei", adauga si vicepresedintele PSD, Marian Oprisan, presedintele CJ Constanta.

La Guvern, proiectul regionalizarii se afla in mana lui Liviu Dragnea, vicepremier si ministru pentru Administratie si Dezvoltare Regionala. Premierul Victor Ponta sustine proiectul, afirmand ca momentul oportun pentru inceperea implementarii acestuia este tocmai acest an. "Victor Ponta este motorul proiectului istoric de regionalizare", il complimenteaza Oprisan pe premier.

Al treilea nivel de guvernare - Regiunea
Cei din teritoriu vor sa decida singuri cum se dezvolta regiunea in care traiesc, iar acest lucru il considera posibil prin proiectul regionalizarii. Primii pasi pentru regionalizarea tarii constau in modificarea Constitutiei, prin introducerea in Legea Fundamentala a regiunilor, si punerea in dezbaterea publica a proiectului de regionalizare. Daca procesul revizuirii Constitutiei se va finaliza pozitiv la referendumul pentru adoptarea acesteia, in a doua jumatate a anului se va declansa procesul regionalizarii administrative.

Astfel, intre Guvern si Consiliile Judetene se va interpune o noua unitate administrativa. O descrie succint presedintele CJ Prahova, Mircea Cosma: "se introduce al treilea nivel de guvernare in Romania – guvernarea regionala".

Nicusor Constantinescu afirma, la randul sau, ca dupa regionalizare se va produce o descentralizare reala. "Intre Guvern, Consilii Judetene si Primarii intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezinta actualele regiuni. Va avea personalitate juridica, un presedinte al fiecarei regiuni si un Consiliu Regional cu competente regionale", a declarat pentru gandul.info social-democratul.

Conform proiectului USL, Romania va fi impartita in opt astfel de regiuni de dezvoltare, ele existand si in prezent, dar fara personalitate juridica si fara sa fie unitati administrativ-teritoriale.

"Daca nu avem in Constitutie ca Romania este impartita in regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Basescu a dorit sa desfiinteze judetele actuale, ca sa scape de presedintii de Consilii Judetene care castigau alegerile impotriva PDL sa faca opt judete mari, dar le spunea tot judete. Acum va aparea in Constitutie ca Romania este impartita din punct de vedere administrativ- teritorial in judete si regiuni", a declarat pentru gandul.info vicepresedintele PSD, Marian Oprisan.

Cine conduce Regiunea
Regiunea va fi condusa de un presedinte ales prin vot direct de cetateni. Acest lucru nu se va intampla insa din 2013 sau 2014, dupa ce proiectul va deveni lege. Intr-o prima faza, intermediara, presedintele Consiliului Regional va fi ales de consilierii judeteni si locali. Din 2016, cand sunt programate viitoarele alegeri locale, presedintele Regiunii, va fi ales insa prin vot direct de cetateni. Pana la alegerea directa a presedintelui Regiunii, actualii sefi de Consilii Judetene vor indeplini functia de vicepresedinti ai Regiunilor.

"Presedintele Regiunii nu va fi seful presedintilor de Consilii Judetene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru ca regiunea are niste atributii, iar judetele alte atributii", afirma Oprisan.

"Nu voi fi subordonat presedintelui Regiunii, pentru ca nu Regiunea nu va putea da ordine. Daca judetele nu se inteleg pe un proiect european, regiunea hotaraste care este solutia", explica si Constantinescu. Regiunile vor co-exista impreuna cu judetele.

Un alt for de conducere regional, va fi Consiliul, un mini-Parlament local. Si consilierii regionali urmeaza sa fie alesi prin vot de cetateni incepand cu 2016. Judetele vor da un numar diferit de consilieri regionali, in functie de populatia detinuta.

Presedintele Regional si Consiliul Regional urmeaza sa conduca de facto regiunea. Bugetele regiunilor vor fi alcatuite din bugetele locale, fondurile europene si de coeziune.

"Dintr-un tot astazi autoritatile locale incaseaza 33% din taxele si impozitele colectate de Guvern. Se va mari la 63 – 70%" aceasta cota, afirma Oprisan.

Liderii din teritoriu spun ca puterile, care se afla momentan la Bucuresti, la Guvern si ministri, urmeaza sa fie trecute dupa regionalizare si descentralizare in mana autoritatilor locale si regionale.

"Consiliul Regional si presedintele Consiliului Regional, preluand puterea Guvernului, va aduce puterea mai aproape de oameni. Treaba Guvernului se rezolva la regiune", a declarat pentru gandul.info Marian Oprisan.

Ideea este intarita de primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita: "Omul trebuie sa inteleaga ca regiunea are destinul in mana ei ca sa se dezvolte. Important este sa folosim competenta oamenilor dintr-o zona si aduce finantarile necesare. Ne-am saturat sa se dezvolte doar Bucurestiul si ce este in jurul Bucurestiului. Ne-am saturat sa stam cu mana intinsa la Bucuresti, sa se dezvolte doar Bucurestiul sa aiba bugete mari, toate firmele sa mearga la Bucuresti"

"Nu se vor mai duce primarii la un ministru sa se roage pentru un proiect de apa sau pentru canalizare. Guvernul va face doar programele nationale de dezvoltare si va controla legalitatea folosirii banilor europeni", sustine si presedintele interimar al UNCJR, Nicusor Constantinescu, presedintele CJ Constanta.

Mircea Cosma, presedintele CJ Prahova, se arata indignat de faptul ca in Capitala se consuma cele mai multe resurse.
"Bugetul se produce de tara si se mananca in Bucuresti 80%. Cetateanul plateste taxe si impozite sa aiba aparare, ordine in strada, sa aiba sanatate publica gratuita, educatie. Nu se poate sa-l las pe cel de la o comuna sa umble prin noroi, fara canalizare, iar in Bucuresti sa pun iluminat scump de sarbatori. Nu se poate ca din toate accizele pentru carburanti toti banii sa ajunga la MS, iar in judetul Prahova sa nu se intoarca niciun leu. Rostul este dezvoltarea echilibrata a teritoriului national. Daca are unul apa la bloc trebuie sa aiba toata Romania. Resursele trebuie mutate", isi explica viziunea Cosma. A lansat deja pe site-ul institutiei pe care o conduce o dezbatere publica despre regionalizare.

"Aceasta regionalizare trebuie sa se faca pentru a creste economic regiunea si pentru a disparea discrepantele economice intre regiuni. Daca stam toata ziua cu mana intinsa la Bucuresti nu putem obtine fonduri suficiente pentru dezvoltarea unei regiuni. Trebuie identificat potentialul economic al fiecarei regiuni, nu toti avem aur, Rosia Montana. Avem pamant, mediu academic, paduri. Se poate gandi ce este mai bun, Moldova ca sa o dezvoltam avem nevoie de accesabilitate: aeroporturi, autostrazi, drumuri", subliniaza primarul Nichita.

Presedintele de regiune este un super-baron?
"Teoria baronului si a super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat, a Bucurestiului imaculat si, vezi Doamne, in judete exista adevaratii baroni. Daca vorbim de Dobrogea, nu au fost baroni pentru ca a fost sub Imperiul Otoman vreo 600 de ani. Aici erau emiri, sultani, nu erau baroni", afirma Nicusor Constantinescu.

Pentru el, un presedinte de regiune ales de cetateni este mai reprezentativ decat un prim-ministru sau un ministru.
"Cu ce este mai credibil un ministru ales in structurile de partid decat cineva ales de 3 milioane de cetateni. Mi se pare ca este mai reprezentativ si cu o raspundere mai mare", se intreaba presedintele CJ Constanta.

Prefectul
In locul celor 41 de prefecti actuali, dupa implementarea procesului de regionalizare administrativa numarul acestora va fi redus la opt – cate unul pentru fiecare regiune de dezvoltare.

"Va exista un singur prefect la regiune, iar in judetele componente ale regiunii va ramane un oficiu prefectural. In Constitutia modificata dreptul prefectilor de a ataca emis de autoritatile regionale, judetene sau locale, in acel moment atacarea in justitie nu mai produce automat suspendarea. Prefectul va fi in continuare numit de guvern", a afirmat pentru gandul.info Marian Oprisan.

Nicusor Constantinescu nu se fereste sa spuna ceea ce toata lumea remarca.
"Chiar daca se spune ca prefectul este apolitic, toata lumea stie ca este politic, este reprezentantul Guvernului in teritoriu. Este o prostie chestia asta, ne ferim de politic, tot ce facem in viata asta este politic. In SUA, guvernatorul are langa el seful politiei, seful procuratorii langa ei. Totul este politic, pana in trunchi si suflet", afirma seful CJ Constanta.

Consiliul Economic si Social si Curtile de Apel Regional
Pe langa Consiliul Regional va functiona un Consiliu Economic si Social cu rol consultativ. De asemenea, incepand cu 2016 Curtile de Apel Regionale isi vor intra in rol.

Unde va fi stabilita "Capitala" Regiunii
Pentru a nu trezi orgoliile locale, proiectul USL de regionalizare nu prevede existenta unei singure capitale regionale. In schimb, ele vor purta denumirea de centru economic, centru politico-administrativ, centru universitar, centru cultural etc.

"Centrul regiunii se va decide printr-o consultare regionala ori prin referendum pentru ca nu ai cum sa scoti din Constitutie ideea de referendum. Centrul regiunii nu va fi decis la centru", sustine Oprisan.

Intra in competitie cu Nicusor Constantinescu de la Constanta. "Judetele puternice trag dupa ele in dezvoltare judetele mai putin puternice, deci este normal ca o capitala de regiune sa fie in judetele mai puternice. Cum vedeti o capitala de regiune la Husi sau intr-un sat?", este teoria lui Constantinescu.

Ideea mai multor centre de putere in cadrul regiunii nu este pe placul lui Mircea Cosma de la Prahova.

"UE a creat deja opt orase care au primit bani in plus prin programele de dezvoltare europene, trebuie sa aiba un centru universitar consacrat, un spital de mare capacitate, o sala de sport de dimensiuni olimpice, un stadion. Si UE are o capitala la Bruxelles, nu un comisariat in fiecare tara. Nu avem ministere la Cluj, Iasi sau restul tarii", a declarat pentru gandul.info seful CJ Prahova.