Cât muncesc şi cât sunt platiţi aleşii români

Cât muncesc şi cât sunt platiţi aleşii români
Un român ar trebui să muncească două zile non-stop ca să câştige cât un parlamentar într-o oră. Altfel spus, o săptămână de lucru, plus ore suplimentare, pentru a ajunge la venitul pe care un deputat sau senator îl obţine pentru o oră de lucru. Totul luând în calcul doar indemnizaţia şi suma forfetară pe care o primesc aleşii, fără a pune la socoteală banii de cazare, transport sau deconturile la telefon, care variază de la o lună la alta. Pe lângă acestea, parlamentarii şi-au mai asigurat un beneficiu la bătrâneţe. De la 1 august, sute de foşti parlamentari au început să îşi încaseze pensiile speciale, care pornesc de la aproximativ 1.550 de lei pentru un mandat încheiat şi ajung la 3.100 de lei pentru cei cu două mandate, şi chiar la 4.600 de lei pentru cei cu trei. Asta în condiţiile în care pensia minimă garantă în România se ridică la 89,93 euro, scrie Gandul.info.

În medie, luând în calcul doar indemnizaţia fixă lunară (5000 lei, respectiv 1.113 euro) şi suma forfetară, de asemenea lunară, pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, care valorează nu mai puţin de o indemnizaţie şi jumătate brută (12000 - 13000 lei), venitul anual al unui parlamentar român, exceptând bonusurile de funcţie, ajunge la 48.500 de euro. Dacă ne uităm la cât muncesc aleşii,  în medie şase ore pe zi, patru zile pe săptămână, nouă luni pe an, un calcul simplu ne arată că fiecare oră le aduce în buzunar câte 56 de euro.

La pol opus se situează cei care încasează salariul minim pe economie (205 euro) plătiţi cu 1,3 euro pe oră. Ceea ce înseamnă că aceştia ar trebui să lucreze 43 de ore non-stop ca să câştige banii pe care un parlamentar îi ia doar pe o oră de muncă. Asta în condiţiile în care cetăţenii cu salariul minim pe economie muncesc 1.760 de ore pe an, dublu faţă de un parlamentar care înregistrează, în medie, 864 de ore lucrate.

Pe lângă banii din salariu, aleşii au şi alte beneficii faţă de cetăţenii de rând. De la 1 august, sute de foşti parlamentari au început să îşi încaseze pensiile speciale, graţie legii pe care, pe 23 decembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat-o pentru completarea Statutului deputaţilor şi senatorilor. Concret, proiectul de lege prevede că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în funţie de numărul de mandate. Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Astfel, un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

Parlamentarii nu au uitat nici de capitolul "transport". Alături de pensiile speciale, Iohannis a promulgat, în aceeaşi zi de 23 iunie, şi legea care prevede că parlamentarii nu vor mai beneficia de autoturisme pentru deplasarea în colegiile şi circumscripţiile electorale, ci vor primi o sumă forfetară în vederea acoperirii cheltuielilor de transport, care va fi decontată prin declaraţii pe propria răspundere. Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în prezent fiind în valoare de 1.400 de lei.

Indiferent, însă, de statul european la care ne referim, membrii Legislativului excelează la capitolul financiar. Însă, în timp ce unii parlamentari sunt nevoiţi să îşi declarare cheltuielile zilnice, alţii nu practică acest obicei. Bulgaria este foarte strictă, privind acest aspect, parlamentarii fiind obligaţi să justifice până la ultimul bănuţ cele cheltuite pentru a beneficia de suma forfetară revendicată, în primul rând. În schimb, politicienii din Cipru, Estonia şi Finlanda nu beneficiază de alocări suplimentare pentru şedinţele parlamentare la care iau parte, în timp ce parlamentarii din Olanda pot solicita anumite bonusuri de concediu pe perioada vacanţelor parlamentare, arata Gandul.info.

În aproape toate cazurile (excepţie fac Luxembourg şi Cipru), costurile de cazare pentru parlamentarii care nu locuiesc în capitală sunt decontate de stat. În unele cazuri, precum Franţa, Slovacia şi Cehia, membrii Parlamentului primesc o sumă forfetară pentru cea de-a doua rezidenţă, care este plasată în apropiere de Parlament. De cele mai multe ori, parlamentarii din Suedia şi Portugalia beneficiază de decontarea sumelor pe care le alocă pentru cea de-a doua locuinţă, în baza actelor doveditoare.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Fostul preşedinte al CJ Botoşani pus de judecători să plătească din propriul buzunar sarmalele şi cârnaţii daţi de Revelion şi Ziua Naţională

astăzi, 13:23
366

Magistraţii au respins apelul formulat de fostul şef al judeţului şi au menţinut sentinţa dată de Judecătoria Botoşani ce l-a obligat la plata a 93.696 de lei. "Respinge ca nefo...

Bătrân "percheziționat" de un botoșănean de 29 de ani!

astăzi, 13:05
332

În după-amiaza zilei de 13 decembrie 2017, în timpul desfășurării activității de patrulare în Piața Centrală din municipiul Botoșani, o patrulă de polițiști locali l-a su...

Zeci de cupluri ajunse la nunta de "aur" au fost premiate de Primăria Botoşani

astăzi, 12:25
84

Dintre acestea 39 au serbat 50 de ani de căsătorie, iar 7 au serbat 60 de ani de căsătorie. Cuplurile cu 60 de ani de căsătorie au primit câte un premiu de 1000 de lei, iar cei cu 50 de an...