De ani de zile auzim că Botoşaniul este unul dintre cele mai "verzi" municipii din Uniunea Europeană, ne mândrim că avem spaţii verzi şi aproape-zero poluare. Numai că fiecare medalie are şi revers, astfel că schimbăm perspectiva din care privim lucrurile.

Nu cumva Botoşaniul este "verde" şi datorită faptului că pentru că lipsesc poluatorii? Respectiv unităţile de producţie? Respectiv fabricile care să dea de lucru oamenilor şi care să crească nivelul de dezvoltare al municipiului şi al judeţului?
Ne amintim astfel că suntem un judeţ ce supravieţuieşte preponderent din ajutoare sociale.

Recent, presa de specialitate nota faptul că în 2008, firmele cu capital românesc din judeţul Botoşani aveau 32.820 de salariaţi, iar cele cu capital străin aveau, în acelaşi an, 6.361 de salariaţi. Şase ani mai târziu, în 2014, numărul salariaţilor din firmele cu capital românesc scăzuse la 22.211, diferenţa depăşind zece mii de salariaţi! Salariaţi în firmele botoşănene cu capital străin rămăseseră 5.708.

Din şase judeţe ale Moldovei- Iaşi, Bacău, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Botoşani, doar firmele străine din Iaşi şi-au majorat numărul de angajaţi între 2008 şi 2014, de la 12.700 la 14.100, pe când firmele private româneşti din acest judeţ şi-au redus din angajaţi. În Bacău, Neamţ, Suceava şi Vaslui şi firmele româneşti, şi cele străine au tăiat drastic din locurile de muncă în aceeaşi perioadă. În total, cele şase judeţe din Moldova superioară au pierdut 67.000 de locuri de muncă între 2008 şi 2014.

Statistici la nivel de judeţ

Legitimă, apare întrebarea: unde sunt cei aproape 20 de mii de botoşăneni care au dispărut din aceste firme în perioada 2008- 2014? Statisticile oficiale arată că în 2008, în judeţul Botoşani erau 56.570 de persoane cu loc de muncă, însă numărul acestora a scăzut până la 48.928 de salariaţi în 2014. În februarie anul acesta, 53.232 de botoşăneni erau ocupaţi. Stăm mai bine în comparaţie cu anul 2014.

Însă dacă luăm în considerare faptul că în judeţ trăiesc 460.065 de oameni, după cum arată aceleaşi statistici oficiale, aferente anului 2014, ne dăm seama că nu mai stăm aşa de bine. Eliminăm din calcule copiii şi pensionarii şi ne rămân 285.581 de botoşăneni cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani. Mai eliminăm din ei elevii de liceu şi studenţii, mai eliminăm şi botoşănenii care lucrează în sistemul bugetar şi ajungem cam la o sută de mii de botoşăneni despre care nu ştim nimic pentru că nu sunt beneficiari de ajutoare sociale, nu au locuri de muncă.

Fără îndoială că zeci de mii sunt plecaţi în străinătate, chiar fără forme legale, însă tot ne rămân alte zeci de mii care se zbat la limita supravieţuirii nu ştim cum. Tot statisticile oficiale, de această dată de la Direcţia Muncii, nu de la Direcţia Judeţeană de Statistică, arată că în judeţ avem 5.352 de familii şi persoane singure ce beneficiază de venitul minim garantat. În egală măsură, 9.527 de familii beneficiază de alocaţii pentru susţinerea familiei. Deci, unde se duc salariaţii când ies din câmpul muncii?

"Personalul nu mai e nici ieftin, iar calificat nu mai e de mult timp"

Dorin Romeo Floareş, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani, admite că industriile "poluante" din Botoşani au dispărut de mult, iar salariaţii s-au retras ori în mediul rural, unde exploatează o bucată de pământ, ori în străinătate.

"La noi sunt industrii mai puţin poluante, cum ar fi partea de confecţii. Ce mai aveam industrie grea sau aproape grea, ca sprijin pentru industria minieră, a dispărut şi aceea, producţia izolatorilor de sticlă la fel, deşi ne este greu să înţelegem cum o fabrică cu un produs foarte rar în Europa- fabrica de izolatori de sticlă de la Botoşani era a doua din Europa- i-a fost greu să supravieţuiască, dar iată că nu a fost aşa. Sunt câteva păcate pe care le tragem după nişte decizii neinspirate şi care acum duc la dispariţia sau atrofierea a unor segmente importante din economie. E greu să demarezi un bussines stabil în domeniul producţiei, e greu să găseşti resurse financiare şi materiale importante şi personal şi dacă cu ani în urmă, în analiza SWOT a judeţului, spuneam că punctele forte de la Botoşani ar fi personal calificat şi ieftin, printre altele, iată că personalul nu mai e nici ieftin, iar calificat nu mai e de mult timp", susţine Dorin Romeo Floareş.

Mai mult, apariţia marilor retaileri pe piaţă a ucis comercianţii locali, cei care au deschis magazine de cartier sau ceva mai mari, şi au făcut în aşa fel încât, având la dispoziţie resurse financiare practic nelimitate, să conducă politica de preţuri în acea direcţie în care să poată ucide orice concurenţă, explică preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură. Şi atunci, unde sunt muncitorii? Unde sunt specialiştii?

"Parte au fost uitaţi de sistem în sensul că pierzându-şi locul de muncă, trecând prin furcile caudine ale şomajului, şomajului tehnic şi apoi a asistenţei sociale, practic au fost eliminaţi din orice formă de numărătoare cu caracter social şi au ajuns să-şi cultive o bucăţică de pământ, dar marea majoritate şi cu siguranţă cei care aveau o meserie, o calificare, se regăsesc acum în alte ţări sau în alte zone ale ţării, relocându-se cu totul. Din păcate, puţini dintre aceştia fac ce-ar trebui sau ce ştiu să facă bine deoarece locurile de muncă ocupate de români nu oferă aceleaşi avantaje, inclusiv salariul, celor ocupate de străini, oricât de bun ai fi, explică Dorin Romeo Floareş.

Viitor sumbru pentru foştii specialişti

Numai că şi aceşti specialişti "salvaţi" de străinătate se vor apropia la un moment dat de vârsta de pensionare şi se vor întoarce acasă. Ce vor face aici? Îşi vor construi case cu bruma de bani adunată de-a lungul carierei ca "stranier"? Vor pune banii în bancă, pentru că ei trebuie folosiţi pentru a fi înmulţiţi? Sau îşi vor ridica mici afaceri în Botoşani, din care să o mai ducă ceva ani? Şi dacă da, în ce domenii se mai poate investi, în condiţiile în care ideile de afaceri nu stau într-un sac fără fund. Orice idee de afaceri a mai fost încercată de 20 de oameni înaintea ta şi doar trei dintre ei au reuşit, în cel mai bun caz, după cum spune preşedintele Camerei de Comerţ.

Şi dacă totuşi investeşti banii într-o mică afacere, pregăteşte-te pentru adevărate lupte de gherilă cu statul, cel pe care tu îl întreţii, cu taxele şi impozitele pe care le-ai plătit.

"Să spunem că partea privată a cam învăţat cum se fac lucrurile, cu multă muncă, determinare, alergătură. Dar Sistemul îţi dă în cap pentru că tu munceşti, munceşti, munceşti şi el vine cu taxele după tine. Şi de ce? Ca să ţinem o parte a societăţii liberă dar care nu întoarce şi nu-i călăuzeşte pe ceilalţi pe calea bunului simţ, calea deciziilor simple, clare. În loc să încurajeze, statul, Sistemul hărţuieşte mediu de afaceri", consideră Dorin Romeo Floareş.

Inutil să spunem că nici viitorul nu sună mai bine, în condiţiile în care nu există interes ca lucrurile să intre pe un făgaş normal, care să ducă la dezvoltare, astfel încât şi noi, botoşănenii, să devenim ceva mai mult decât veşnicii asistaţi sociali ai ţării.