Foste elev al Şcolii Normale de la Şendriceni. Cercetător științific al Insitutului de Filologie Română "A.Philippide" și cadru didactic la Departamentul de Jurnalism al Universității "Al. I. Cuza". Prof. univ. Stelian Dumistrăcel este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați lingviști români. În privința transformărilor prin care trece limba, consideră că e nevoie de o delimitare a nivelurilor de utilizare a acesteia.

-Domnule profesor, este evident faptul că noua generație vorbește mai mult. Totuși, mulți afirmă că limba română este mai săracă. Dumneavoastră, în calitate de specialist în lingvistică, apreciați limba ca fiind acum mai săracă?

-Trebuie să ne gîndim, în primul rînd, la procentajul tinerilor printre vorbitorii limbii române. Nu știu dacă sunt mai mult de o treime. Deci, dacă ne-am referi numai la vorbirea lor, am putea spune că este oarecum unidirecțional sărăcită, într-adevăr, pentru că au și un vocabular mai simplu și pentru că este aglomerat cu inovații lingvistice, cu anglicisme.

Dar trebuie să ne gîndim că acești tineri se înțeleg și cu părinții lor, și la școală, cu profesorii, și cu prietenii. Spre exemplu, un tînăr student la Fizică are un vocabular mai simplu cînd vorbește cu prietenii și un anumit vocabular cînd susține un examen. Acolo vorbește despre motorul în patru timpi și află că anumite cuvinte au o altă semnificație.

Dacă ar fi o lume exclusivă a tinerilor, acest lucru ar fi o catastrofă. Oamenii își schimbă limbajul pe măsură ce cresc și trec prin diverse experiențe, aici referindu-ne și la jargon profesional.

-Pe lîngă persoanele care nu scriu și nu vorbesc corect, spațiul public a fost invadat și de manele. Dacă acest curent nu ar fi existat, considerați ca tinerii ar vorbi mai corect ?

-Influența manelelor este relativă. Eu detest exprimarea aceea și genul acela de muzică, fără nici o armonie. Arta înseamna sugestie, ceea ce te face să guști un lucru, să meditezi asupra a ceva sau să apreciezi frumusețea, nu golănia și vulgaritatea. Dacă sunt unii pe care i-ar putea influența, se poate. Nu-i putem apăra pe toți de toate necazurile.

-În general, oamenii sunt influențați de presă. Ce părere aveți despre limbajul din presa de astăzi?

-Limbajul din presă este unul simplificat, din păcate. Avem o presă de titluri, multe ziare s-au tabloidizat și de asta vedem 20 de titluri pe prima pagină. Poate sunt pesimist, dar, după modul în care decurg lucrurile, putem vorbi despre teoria evoluției în spirală, a lui Jean-Baptiste Biot. Peste foarte mulți ani se va ajunge iarăși la o societate a brahmanilor, în care numai elita va ști să scrie și să citească, iar restul vor primi doar comenzi sonore și vizuale, o societate care a funcționat în trecut.

-Cum se poate proteja un tînăr de acești factori care îi transformă, îi sărăcesc limbajul?

-Ei se protejează, dacă îi interesează. Nu există o rețetă unică, însă, în general, tinerilor ar trebui să li se inculce sentimentul răspunderii personale. Să nu fie total finanțați de părinți, pentru a deveni competenți și performanți în orice fac, inclusiv în vorbire. Nici învățămîntul nostru nu este performant din acest punct de vedere, pentru că elevilor nu li se oferă posibilitatea de a alege, alegeri care să îi facă să devină competitivi încă de la început. Citeste interviul complet pe cuzanet.ro...