"Acum e clar: trebuie să bucur oamenii, să fiu bun, să fiu mult mai deschis şi toate micile probleme să le fac să dispară. Nu a trebuit să-mi ceară să promit, nu mi-a spus nimeni nimic, dar parcă nici nu ar fi trebuit să-mi spună cineva altceva, dar acum sunt cu totul şi cu totul alt om. Acum sunt mult mai calm, mai cald, mai lipsit de aroganţă. Era o aroganţă izvorâtă din timiditate. Era o aroganţă ca să nu fiu rănit…".

Gabriel Cotabiță a vorbit într-un interviu, la Acces Direct, despre mesajele pe care le-a primit din lumea de dincolo. El a vorbit luni pentru prima oară despre perioada în care s-a aflat în comă și despre ce a trăit în acea perioadă. "Prima călătorie a fost undeva prin Evul Mediu, cu nişte cavaleri care se luptau. Nu am stat prea mult pe acolo. Eram un spectator, de parcă mi se povestea", și-a început istorisirea artistul.

"La mine era problema de ce nu mă lasă să merg la Braşov să cânt de Revelion. Asta era discuţia pe care o aveam eu cu oamenii de acolo. Cred că am distrus-o pe o asistentă cu asta.

În momentul în care vine cineva şi-ţi spune: "Nu pleci acum" nu înţelegi. Apoi, m-am plimbat. Am fost la Roma, în Filippine – eu nu am fost niciodată în Filipine, am fost în Australia. Au fost nişte locuri care-mi dădeau puterea să cred că nu am terminat. Sunt nişte mesaje pe care le simţi în minte. Unul era aşa: "Nu te speria! Nu te speria". Răspunsul a venit ceva mai târziu. "Trebuie să te gândeşti la un altfel de viaţă. Trebuie să duci un mesaj de curaj şi că nu se întâmplă nimic dincolo de viaţă".  Când le spui aşa, mesajele astea par uşor desuete. Lumina albă o vezi în momentul în cate te duci. Eu nu am văzut nicio clipă culoare albă. Când m-au trimis în zona medievală era o culoare mai închisă, când am fost în Australia, erau cangurii.

Mi-au spus fetele că le-am ameninţat pe asistente că le bat. Se pare că eram foarte, foarte violent. Se spune că atunci când eşti acolo se întâmplă ceea ce nu faci în viaţa obişnuită…După ce am fosta acolo s-a întâmplat ceva: nu mai transpir! Nu mai transpir!…Eu sunt un om care a fost întodeauna un om interesat de supranatural, dezvoltare personală… Eu am fost tentat de tot ceea ce înseamnă această ramură a psihologiei. Dacă erau lucruri despre care ei vorbeau şi eu nu le înţelegeam, acum le înţeleg foarte bine. Acum e clar: trebuie să bucur oamenii, să fiu bun, să fiu mult mai deschis şi toate micile probleme să le fac să dispară. Nu a trebuit să-mi ceară să promit, nu mi-a spus nimeni nimic, dar parcă nici nu ar fi trebuit să-mi spună cineva altceva, dar acum sunt cu totul şi cu totul alt om. Acum sunt mult mai calm, mai cald, mai lipsit de aroganţă. Era o aroganţă izvorâtă din timiditate. Era o aroganţă ca să nu fiu rănit…Din ce am înţeles eu, nu trebuie să alergi nicăieri. Cică trebuie să-ţi iubeşti oamenii de lângă tine, să-ţi vezi de viaţa ta. Nu am văzut nicio chestie care trebuie urcată…Înainte eram o persoană perfecţionistă, perfecţionism care uneori deranja. Erau persoane care mă considerau din cauza asta arogant, îngâmfat. Acum, s-au limpezit lucrurile şi mi s-a dat şi calea de a rezolva lucrurile. Nu ştiu de ce trebuia să trec prin tot acest calvar ca să ajung aici. Mă uit în urmă şi văd că totul a fost un calvar. Să ajung la Bucureşti, să ajung să cânt, să mă afirm. Era o luptă, dar lucrurile vin de la sine", a spus artistul care a împlinit de curând 60 de ani.

Cotabiță recunoaște că apelează la tehnici de terapie alternativă. "Mă folosesc numai de medicină alternativă, energo-terapeuţi, cu indivizi care-mi îndreaptă spatele, pentru că am ieşit vraişte de acolo.

Nu ştiu cine îmi transmitea. Dar mi s-a transmis clar că trebuie să mă schimb, să-mi schimb comportamentul. Există o chestie care-ţi intră în interior, pe care o simţi ca a ta. Clar este că din momentul ăsta nu-mi mai e frică de moarte", a concluzionat Gabriel Cotabiță în interviul despre trăirile din comă, potrivit libertatea.ro.