Sâmbătă, 21 februarie 2015, Lucia şi Oleg Sacaliuc au lansat la Botoşani DVD-ul "Rugă pentru neamul meu", un proiect de excepţie realizat la iniţiativa "Prietenilor Putnei", cu participarea preotului botoşănean Vasile Emanoil Creţu. Zeci de oaspeţi, oameni de cultură, prieteni, iubitori ai folclorului autentic au împărţit dimpreună câteva ore de bucurie aproape sacerdotală.
Distinşi, purtându-şi privirile aproape, într-o cumpătare artistică făuritoare de cald sufletesc, Lucia şi Oleg Sacaliuc sunt uneori doi oameni cu o singură vioară, alteori două viori strânse într-un singur mânunchi, într-o aceeaşi ramură. Doar astfel unduirea capătă sens, muzica se răsfrânge în oricare ascultător, fie el bun cunoscător sau doar iubitor în ale cântecului.Într-o lume tot mai secularizată, într-o societate în care Dumnezeu este cuminţit prin tot soiul de libertăţi gălăgioase, doi artişti se aşază în faţa lumii alături de duhovnicul lor şi vorbesc răspicat despre credinţa neamului lor, despre tradiţiile născătoare de frumos.
"Mulţumim unor oameni care au adus în sufletele noastre frumosul. Acest frumos, această sensibilitate, ne înaltă pe noi şi în acelaşi timp ne şi adânceşte. Pentru că ceea ce au făcut dumnealor este o muzică adâncă şi care ne înalţă. O muzică din tradiţia noastră românească, o muzică împletită cu creştinismul nostru ortodox. Avem un DVD care se numeşte "Rugă pentru neamul meu". Şi da, are nevoie neamul nostru de rugăciune. Ceea ce s-a împletit între noi, eu ca duhovnic, dumnealor ca instrumentişti profesionişti, această frumoasă colaborare a noastră a făcut să fie cu Doamne-ajută acest DVD, şi nădăjduim să fie un început bun. Să le ajute bunul Dumnezeu ca de acum înainte doar binele şi frumosul să îi însoţească. Îi felicit din inimă", a spus preotul Vasile Emanoil Creţu, punând bun început unei întâlniri cu oameni, despre locuri şi faptele lor.
Pentru că DVD-ul exceptional realizat la iniţiativa Prietenilor Putnei, cu colaborarea preotului Vasile Emanoil Creţu, a compozitorilor Dorel Crâşmăreanu şi Nicolae Caragea, beneficiind de orchestraţia realizată de Ion Oloeru, şi cu sprijinul Mănăstirii Putna, a demonstrat – desigur, fără vădită intenţie – un fapt care ar trebui să fie semnal de alarmă în multe direcţii. Şi anume că, pentru a promova tradiţia, obiectivele turistice, bunurile culturale de orice fel, nu este nevoie de pompoase centre de promovare, de miliarde de lei justificate ameţitor în mii de pagini goale de conţinut, dar şi că mult învârtitele fonduri europene trebuie direcţionate către salvarea de la pieire a monumentelor de valoare excepţională, aflate în ruină şi care asistă neputincioase la zeci de aprobări în alte zeci de comisii în numele lor, aşteptând şubrezite de zornăitoarele discursuri despre promovare turistică, despre strategii, hărţi virtuale, potenţiali turişti, dări de seamă şi costisitoare seminarii.Lecţia vine de la nişte bucovineni straşnici care îşi spun simplu "Prietenii Putnei". Oamenii potriviţi au fost Lucia şi Oleg Sacaliuc. Vocea părintelui din Botoşani, Vasile Emanoil Creţu. Compozitori de primă mână, şi rezultatul devine unul exceptional: un material mult peste nivelul unor CD-uri umplute în grabă, pentru a justifica sumele enorme alocate.
Oleg şi Lucia: "Am venit cu două viori şi cu două sacoşe de haine"
S-au născut români basarabeni, Oleg la Răşcani, Lucia în centrul Basarabiei, la Nisporeni. Amândoi au studiat muzica de mici, Oleg la Şcoala de specialitate din oraşul Răşcani, apoi la Colegiul de muzică din Bălţi. Din Nisporeni pleca, tot la şcoala de muzică, dar la Chişinău, copila Lucia. Prima vioară, pe care a atins-o cu timiditate la început, a primit-o din depozitul şcolii, ca şi pe celelalte, de fiecare dată când trupul viorii rămânea prea mic în mâinile fetiţei.
Lucia şi Oleg s-au întâlnit la Conservatorul "Gavril Muzicescu" din Chisinau, unde amândoi studiau vioara, la acelaşi profesor. După ce Lucia a terminat Conservatorul, iar Oleg urma anul patru, s-au căsătorit. De atunci sunt împreună. "După ce m-am măritat, soţul meu mi-a cumpărat o vioară", îşi aminteşte Lucia Sacaliuc, astfel că pasiunea comună devine pecete de viaţă pentru doi artişti. În timpul Conservatorului au evoluat în orchestrele de muzică populară "Martisor", "Moldoveneasca", "Barbu Lăutaru".
După finalizarea studiilor, în 1995, trec Prutul, se stabilesc în Botoşani şi încep colaborarea cu Ioan Cobâlă, la Orchestra Rapsozii Botoşanilor. "Am venit cu două viori şi cu două sacoşe de haine. Nici geamantan nu aveam. Mulţumim lui Dumnezeu, ce am realizat până acum pentru noi este suficient", mărturisea Lucia Sacaliuc într-un interviu acordat unei televiziuni din Suceava.
Dublă cetăţenie, o singură muzică!
Peste doi ani, cu îndelungi aşteptări, drumuri repetate la Bucureşti, Oleg şi Lucia Sacaliuc obţin cetăţenie română, păstrând-o şi pe cealaltă, "moldovenească". Dublă cetăţenie, de român şi de… român! Îşi amintesc cu tristeţe cum, în primii ani, treceau des graniţa cu buletinul, sperând ca sârma ghimpată să se rupă. Însă Prutul se face stavilă, sârma se îndeseşte, a apărut paşaportul de român-român. "Tata a murit, nu a apucat să vină la noi, la Botoşani. Mamei am reuşit să îi facem buletin provizoriu…", povesteşte Oleg Sacaliuc. Din 2006 devin liber profesionişti, dedicându-se carierei solistice, nedespărţiţi în muzică. Tot în 2006 editează şi primul album. Colaborează cu orchestra din ţară, participă la concerte, festivaluri, emisiuni de televiziune. Efectuează turnee internationale (China, SUA, Vietnam, Rusia, Emiratele Arabe, Norvegia, Germania, Maroc,Ucraina, Italia, Austria).
În semn de recunoştinţă, au creat trei cărţi muzicale: "Rugă pentru neamul meu", "Pe-ntrecute" şi "Zi-i, scripcare", ce reunesci videoclipuri excepţionale. O muzică elegantă dar pătrunzătoare, abordând teme şi genuri diverse, cu o ţinută uneori barocă, alteori tradiţională, arta realizată de Lucia şi Oleg Sacaliuc se defineşte prin simplitate şi calitate.
"Nu contează cât dăruiești, ci cât de multă dragoste pui în ceea ce dăruiești. Vioara - acesta este Darul nostru! Un cântec durează puţin, dar poate rămâne în amintire pentru totdeauna! Acesta este crezul nostru artistic! Să rămânem în inimile dumneavoastră", spun artiştii Oleg şi Lucia Sacaliuc.
(Florentina Toniţă)
