- Mai Vasalie, da-mi împrumut un kil de palinca pâna ce-oi face-o p-a me.
- No ia, mai Ioane, ca doar suntem pretini.
Ion, dupa doua zile:
- Mai Vasalie, mai da-mi un kil de palinca, ma, ca n-am reusit s-o fac p-a me.
- No ia, ma Ioane, c-o s-o faci azi, mâne si tu.
Ion, dupa o saptamâna, venea spre poarta lui Vasalie, care era la masa cu Maria, nevasta lui. Vasalie îi zice lu` nevasta- sa:
-Tu, Marie, daca vine Ion la noi, zi-i ca nu-s acasa. Si se baga Vasalie sub pat. Vine Ion si zice:
- Ziua buna, Marie!
- Z`ua buna, Ioane.
- D`apai, Vasalie une-i?
- Nu-i acasa, zice ea.
- No, eu am vinit cu ale doua kile de palinca si cu înca o jumate sa ne cinstim ca-ntre pretini din palinca me noua, da` daca Vasalie nu-i aci, ne-om cinsti numa` noi doi. Se cinstesc, se-ncalzesc, se suie-n pat si s-apuca Ion de... Maria.
Vasalie de sub pat aude, simte ce se intampla si cugeta adânc:
- `Tu-i muma ei de treaba, ce sa fac ? Pusca am, cartuse am, da`... nu-s acasa !!!