In urma scrutinului din 16 noiembrie, Romania si-a ales nu doar un nou presedinte, ci si un alt look. Mai impunator, mai indraznet, mai robust.

Exista tari care sunt mari ca intindere sau populatie, dar par mici. Si viceversa. Tari mici care in perceptia tuturor sunt mari.

In Bangladesh sunt 158 milioane de locuitori. Mai mult decat in Rusia. Locul 7 pe glob. Cu toate acestea, statul cu pricina este un outsider in spectacolul lumii.

Din punctul de vedere al geografiei sau din cel al demografiei, Israelul sau Olanda, dimpotriva, sunt tari mici. Totusi, ele au imaginea unor state mari datorita performantelor economice, politice, militare si culturale.

O optiune incurajatoare pentru Europa

La fel stau lucrurile acum si cu Romania. Votul a aratat ca tara s-a schimbat profund. Si in datele sale esentiale. Si in perceptia publica.

Cel de-al doilea tur de scrutin, in urma caruia candidatul Aliantei Crestin Liberale, Klaus Iohannis, a fost ales presedinte al Romaniei, desi pornea cu sansa a doua si in sondaje, si la casele de pariuri, a impresionat puternic toata lumea. De rezultatul votului s-au aratat fascinati si cei mai puternici oameni ai mapamondului, si presa internationala.

Agentiile mondiale France Presse, Reuters, Associated Press, publicatii precum Wall-Street Journal, Die Welt, Bloomberg, Le Monde si multe altele au relatat despre victoria lui Iohannis in termeni elogiosi. O parte a presei internationale a catalogat votul romanilor drept unul foarte incurajator nu doar pentru tara lor, ci si pentru intreaga Europa.

Prin ce au frapat alegerile prezidentiale din Romania si mass-media, si politicienii de pe diferite meridiane ale globului? Prin mobilizarea exceptionala a electoratului? Prin capacitatea de a rasturna un rezultat care parea foarte dificil, aproape imposibil de surmontat dupa primul tur de scrutin?

Au contat, desigur, si toate acestea. Au existat insa alte doua motive care au determinat opinia publica internationala sa-si schimbe din temelii parerea despre Romania.

Vot moral si cultura democratica

In primul rand, a surprins alegerea unui candidat atipic. Votul masiv al romanilor pentru un etnic german de confesiune protestanta, intr-un stat in care aproape 90% din populatie este ortodoxa, dupa cum arata AFP, a demonstrat maturitatea civica a electoratului roman.

Capacitatea lui de a vota cu sufletul si cu ratiunea, nu cu stomacul si cu instinctele.

A fost un vot eminamente moral. Aceasta extraordinara dovada a integritatii au facut-o americanii in 2008, cand pentru prima oara in istoria SUA au ales in functia suprema de presedinte al tarii o persoane de culoare. Acum la inaltimea democratiei avansate de peste Ocean se ridica Romania, care alege in fruntea statului un membru al unei minoritati nationale si religioase.

In al doilea rand, a impus respect fermitatea si forta cu care alegatorii romani au respins "orbanizarea" tarii. Unele declaratii sau chiar actiuni ale lui Victor Ponta, contracandidatul de stanga al lui Klaus Iohannis, au creat senzatia ca Romania este amenintata de un derapaj antidemocratic inspre un autoritarism cleptocratic de genul celui practicat de guvernul premierului Viktor Orban din Ungaria.

Citeste mai departe