Blestemul aurului: La 43 de ani de la dezastrul ecologic în care au murit zeci de oameni, Deva Gold reia afacerile de la Certej, cu ajutorul statului român!

Blestemul aurului: La 43 de ani de la dezastrul ecologic în care au murit zeci de oameni, Deva Gold reia afacerile de la Certej, cu ajutorul statului român!

 Certej, 30 octombrie 1971  

Certej, 30 octombrie 1971. Ruperea barajului iazului de decantare plin cu cianuri de la Certej: valul acid de steril a înghiţit oficial 89 de oameni, neoficial a produs peste 150 de victime! 

Octombrie 2014. Compania Deva Gold a primit o nouă licență de explorare pentru un alt perimetru la Certej, în plină controversă pe marginea începerii construcțiilor la proiectul din județul Hunedoara.

Conform riseproject.ro, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat, în data de 16 octombrie 2014, o nouă licență de explorare pentru compania Deva Gold SA în perimetrul Certej Nord – situat tot în comuna Certeju de Sus, localitate de lângă Deva. Ordinul ANRM a devenit public o săptămână mai târziu, pe 23 octombrie, prin publicarea lui în Monitorul Oficial.

Agenția statului a anunțat în vară că scoate la concurs concesionarea a 24 de perimetre din țară pentru explorarea unor zăcăminte de bauxită, aur, argint sau ape minerale. Printre ele se afla și perimetrul Certej Nord în suprafață de peste 800 de hectare.

Deva Gold are de cincisprezece ani și o licență de exploatare pentru un alt proiect, Certej, întins pe sute de hectare, dar și concesiuni pe alte suprafețe importante din zonă: Brad, Hondol, Muncel, Băița Crăciunești.

Controversa autorizației

Extinderea explorărilor la Certej Nord are loc în contextul unui conflict între organizațiile civice, compania dezvoltatoare și primăria comunei.

Organizația Mining Watch România susține că primarul din Certeju de Sus, Petru Cîmpian, a refuzat să îi prezinte autorizația de construcție pentru lucrările începute de compania Deva Gold la cariera Coranda – parte din fosta mină a statului din Certej – închisă în urmă cu opt ani. Mai mult, activiștii susțin că din corespondența purtată cu funcționarii Primăriei reiese că nici nu a fost emisă o astfel de autorizație până pe 15 octombrie 2014.

Contactat de RISE Project, Petru Cîmpian a declarat că a emis autorizația pe 16 septembrie 2014, dar doar pentru o suprafață de 12 hectare: "Nu este o autorizație de construcție pentru întregul proiect minier, pentru că nu pot face asta, compania neavând încă toate suprafețele necesare. Autorizația din septembrie este doar pentru utilități și organizarea unui șantier. De altfel s-au și stopat lucările din cauza unor probleme tehnice apărute cu niște izvoare de apă".

În data de 10 septembrie 2014, Consiliul Județean Hunedoara a emis un certificat de urbanism pentru compania Deva Gold SA pentru lucrări de exploatare geologică în perimetrul Certej, respectiv în satele Bocșa Mare, Măgura, Toplița și Hondol.

"Nu am actele în față, sunt plecat din Primărie, nu pot să fiu sigur dacă în baza acestui certificat de care vorbiți s-a emis acea autorizație de construcție. Trebuie să mă uit pe acte", a spus primarul Petru Cîmpian.

Într-un răspuns transmis ieri organizației Mining Watch România, Consiliul Județean Hunedoara susține că Primăria Certeju de Sus nu i-a solicitat avizul de specialitate pentru autorizația de construcție emisă în 16 septembrie 2014.

Terenurile statului

Principala problemă a proiectului aurifer o reprezintă însă o suprafață de aproape 53 de hectare din interiorul perimetrului, suprafață pe care o administrează compania statului Minvest- care deține 19% în afacerea Deva Gold.

Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, și primarul Petru Cîmpian declarau unui reporter RISE Project în 2011 că fac eforturi de mai mulți ani ca aceste terenuri ale Minvest să treacă fie în administrarea comunei Certeju de Sus, fie să fie incluse în capitalul social al companiei private, iar societatea statului să primească acțiuni la schimb.

Petru Cîmpian a spus ieri că în Consiliul Local a fost aprobată preluarea terenurilor încă din 2008, dar că era necesară o Hotărâre de Guvern care să finalizeze transferul: "Proiectul de act normativ nu a fost aprobat nici până astăzi, iar Minvest nu deține practic în proprietate aceste terenuri, ci doar le administrează. Terenurile nu sunt intabulate".

RISE Project a descoperit că filiala Minvest din Certej și-a lărgit obiectul de activitate ca să poată închiria bunurile imobiliare pe care le administrează, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial în ianuarie 2014.

Daniel Andronache, noul șef al Minvest, a spus ieri să-l sunăm în altă zi pentru că e plecat într-o delegație cu primul-ministru. În schimb, Petru Cîmpian susține că nu știa de decizia filialei Minvest: "Ei nu au altă activitate, nu aș vrea să comentez decizia lor, dar cred că prin această modificare ei pot închiria terenurile inclusiv către Deva Gold. Mie nu mi se pare corect ca o companie, fie ea de stat, să mai încaseze și bani din chirie de pe urma terenurilor când este și acționar minoritar în proiect".

Afaceri duplicat

Proiectul Certej a fost inițial în portofoliul aceluiași investitor, Frank Timiș, care a inițiat și afacerea de la Roșia Montană. Cel care a negociat cu Timiș, în 1997, înființarea companiei mixte Deva Gold a fost chiar Nicolae Stanca, pe atunci directorul Regiei Aurului și Cuprului – actuala Minvest. Nicolae Stanca a fost înlocuit de la șefia companiei și s-a alăturat proiectului lui Timiș, Deva Gold. Ulterior, Frank Timiș a vândut afacerea altor investitori pe bursa din Toronto.

Companiile Roșia Montană Gold Corporation și, respectiv, Deva Gold au obținut licențele de exploatare, fără licitație, pe baza asocierii cu compania statului Minvest, relateaza riseproject.ro.

43 de ani de la tragedia de la Certej: 89 de vieţi îngropate sub 300 de mii de metri cubi de nămol plin de cianuri

30 octombrie 1971. Ruperea barajului iazului de decantare plin cu cianuri de la Certej: valul acid de steril a înghiţit oficial 89 de oameni, neoficial a produs peste 150 de victime! 

Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara, a provocat în zorii zilei de 30 octombrie 1971 cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii ’70. 

În dosarul anchetei făcute de Procuratura Judeţeană Hunedoara, se menţionează că valul acid de steril a înghiţit, într-un sfert de oră, 89 de oameni şi a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe, un cămin cu 30 de camere şi patru locuinţe individuale. 

Amploarea dezastrului a fost ascunsă de autorităţile comuniste pentru a nu fi obligate să declare doliu naţional. După un an de cercetări şi audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute, nimeni nefiind vreodată condamnat pentru moartea celor 89 de persoane. Filmul tragediei de la Certej este povestit astăzi de supravieţuitorii şi martorii la teribilele evenimente din acea toamnă.  (Vezi AICI mai mult).
 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Proiect de lege: Minorii de 17 ani, cu permis, ar putea conduce alături de un însoțitor cu experiență!

Miercuri, 24 Aprilie 2024
80

Comisiile juridică și pentru apărare din Senat au aprobat un proiect de lege care permite minorilor de 17 ani, cu permis categoriile B și BE, să conducă cu un însoțitor cu experiență de...

Polițiștii dintr-o localitate din Botoșani au discutat cu elevii pe tema siguranței online! (Foto)

Miercuri, 24 Aprilie 2024
89

Polițiștii din cadrul Poliției orașului Flămânzi alături i-au vizitat pe copiii din cadrul Școlii Gimnaziale ”Ion Bojoi” din localitate. Prin intermediul activităților educa...

Elevi ai unui liceu tehnologic din județ au învățat, alături de alți colegi din țară, cum să combată șomajul

Miercuri, 24 Aprilie 2024
120

106 elevi de la 13 licee din 11 localități au lucrat în echipe, în cadrul workshop-ului virtual JA Social Innovation Camp, organizat de Junior Achievement (JA) România ca parte a p...